Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 35070

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai ales la cat de multe am invatat. Inca nu ma grabesc sa trag concluziile, daca a meritat efortul, daca am reusit sa schimb putin mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si prefer sa ma gandesc la momentele mele preferate, profesional vorbind, care au avut loc in acest an.

Primul lucru care mi-a venit in minte a fost o intrebare pe care am primit-o de multe ori in acest an: " De ce faci toate astea?". Ei bine, recunosc ca nu am avut niciodata un raspuns pregatit si am improvizat de fiecare data, chiar daca nu am oferit un raspuns convingator. Astazi in schimb stiu raspunsul: "Pentru ca pot! Pentru ca vreau!". A fost nevoie de o secunda de curaj de fiecare data cand am lansat orice proiect riscant sau cand am iesit din zona de confort cu care eram obisnuit si am facut un pas in fata si am vorbit oamenilor la conferinte sau prin intermediul comunicatelor de presa. Nu am fost in nici un moment singur, am avut sustinerea unei echipe care stie cat de importanta este incurajarea si ajutorul exact atunci cand ai nevoie. Cred ca aceasta temere de a fi singur in fata unei provocari profesionale atat de mari a fost si motivul pentru care majoritatea colegilor mei au ales sa se inscrie in Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor din Romania, gasind aici in primul rand un grup de oameni care au aceeasi temere si care au nevoie de indrumare si acces la resurse si informatii unitare.

Este greu sa selectez doar zece momente care au avut loc in acest an si care mi-au adus o satisfactie profesionala. Au fost mult mai multe decat atatea, si simplul fapt ca nu au ajuns in topul preferintelor nu inseamna ca sunt mai putin importante.

 

Locul 10 - Membrii ASCPD au reprezentat România la CPDP 2019 Bruxelles

O delegație formată din 20 de membri ai Asociatiei Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor au participat la cea de-a 12-a ediție a Computers Privacy & Data Protection Conference ce s-a desfășurat în Bruxelles în perioada 29.01-01.02.2019. Această conferință adună în fiecare an academicieni, avocați, practicieni, factori de decizie politică, din industrie și societatea civilă din întreaga lume, oferindu-le o arenă pentru a face schimb de idei și pentru a discuta ultimele probleme și tendințe emergente. Această formulă multidisciplinară unică a ajutat CPDP-ul să devină una dintre cele mai importante conferințe de protecție a datelor și confidențialitate din Europa și din întreaga lume.

Prin participarea ASCPD cu un numar așa de mare de membri am reușit să transmitem un mesaj clar că România depune eforturi reale în demersul de a implementa principiile Regulamentului (UE) 2016/679 și chiar dacă numele țării noastre a fost amintit de mai multe ori, în contexte nefavorabile, ne angajăm ca pe viitor să schimbăm acest lucru. Participarea la acest eveniment a fost o ocazie deosebită să interacționăm personal cu reprezentanții Comisiei Europene,  European Data Protection Board (EDPB), Information Commissioner’s Office (ICO), Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL) sau de la companii internaționale precum Google și Facebook. 

Locul 9 - Realizarea studiului ce a avut drept scop evaluarea gradului de conştientizare, în rândul persoanelor fizice (vizate), a importanţei datelor cu caracter personal

Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof.Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.

In urma analizei rezultatelor am concluzionat ca romanii au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei. 9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)

Personal cred ca persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Locul 8 - Campania "Stirile false - adevarate bombe invizibile"

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei soluții “miracol” privind implementarea GDPR, fără a fi necesară implicarea unui specialist, a fost o utopie și  nu a fost altceva decât o știre falsă (fakenews), în încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra acestui fenomen prezent pe piața din România. Sute de persoane și-au oferit datele personale în mod gratuit, fiind în căutarea unei soluții doar formale și mai ales ieftine la implementarea principiilor GDPR în propria firmă. Am facut apel la toți operatorii să consulte pe site-ul asociației ghidul ASCPD privind implementarea GDPR, apreciind totodată că soluțiile formale, fără implicarea unui specialist, nu îi vor ajuta în procesul de obținere a conformității.

Asemenea bisturiului în mâinile unui chirurg priceput, un kit GDPR poate fi un instrument de un real ajutor pentru un specialist în protecția datelor. Dar ce ne facem când bisturiul ajunge pe mâna unei persoane fără experienta în domeniul medical? Te-ai mai lăsa operat de aceasta persoană? Poate comparația este exagerată, GDPR-ul nu te omoară, însa datele tale ajunse din neglijenta în mâini răuvoitoare, îți pot produce probleme foarte mari: furtul banilor din cont sau de pe card,  furtul de identitate, credite făcute în numele tău etc. Acestea sunt doar câteva din cele mai frecvente riscuri.

 

Locul 7 - Organizarea conferintelor nationale in domeniul protectiei datelor si managementului sanitar 

Anul 2019 a insemnat pentru mine si organizarea celei de-a doua editii a Conferintei Nationale privin Protectia Datelor in Domeniul Sanitar (CNPDDS2019) si cea de-a sasea editie a Conferintei Nationale de Farmacoeconomie si Management Sanitar (CNFMS 2019), realizand ca domeniul protectiei datelor cu caracter personal incepe sa devina un subiect de interes. Am sustinut mai multe prezentari si ma bucur ca am gasit o comunitate de persoane interesate de acest domeniu, care imi impartasesc opiniile.

În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

 

Locul 6 - Schimbul de experienta realizat in Republica Moldova

In perioada 22-24 mai 2019, în cadrul parteneriatului de colaborare încheiat la 28 ianuarie 2019, cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Datelor, Asociația pentru Protecția Vieții Private a primit la Chișinău, în vizită de lucru și schimb de experiență profesională, pe reprezentanții Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

Având în vedere interesul sporit față de acțiunile realizate de către instituțiile publice din Republica Moldova, în domeniul protecției datelor cu caracter personal și a asigurării nivelului adecvat de securitate de către entitățile vizate, au avut loc mai mult intalniri cu conducerea și reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratului General al Poliției, Curții de Conturi, Casei Naționale de Asigurări în Medicină, și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În cadrul întâlnirilor cu aceste autorități, următoarele aspecte au fost analizate:

  • Provocările implementării GDPR în Republica Moldova și în România în primul an de aplicare;
  • Proiecte de informare, instruire sau îndrumare a persoanelor vizate și a operatorilor;
  • Colaborarea dintre instituțiile publice și sectorul privat, inclusiv cu organizațiile non-guvernamentale;
  • Perspectivele implementării legii naționale din Republica Moldova în domeniul protecției datelor cu caracter personal în activitatea cotidiană, proiecte de informare, instruiri sau îndrumări privind bunele practici elaborate (contextul legislativ, jurisprudență națională);
  • Pregătirea implementării noului proiect de lege care vine să transpună Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) în Republica Moldova;
  • Numirea, rolul și atribuțiile DPO (Responsabil cu protecția datelor personale) în cadrul instituțiilor publice din România și Republica Moldova;
  • Informații concrete despre procedura de lucru în relația cu persoanele vizate și operatorii de date cu caracter personal.

Am fost impresionați să constatăm că întreaga societate, nu numai instituțiile cu care am avut întâlniri de lucru, pun un accent deosebit pe protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Autoritățile Publice precum Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Conturi, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au făcut o prioritate din implementarea legislației europene în acest domeniu, dar nu dintr-o obligație, ci ca un semn de respect pentru fiecare cetățean. Sunt convins că această vizită de lucru este doar prima etapă și dezvoltarea acestui parteneriat de colaborare va aduce beneficii pe termen lung, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

 

 

Locul 5 - participarea la Websummit si la discursului lui Edward Snowden

Sunt si acum emoționat cand imi aduc aminte de  interesul a mii de participanți la WebSummit 2019 fata de un subiect despre care nici nu vorbeam acum un an: confidențialitatea și protecția datelor. Punctul culminant al primei zile de la WebSuumit a fost cu certitudine dialogul purtat intre jurnalistul de investigație, câștigător al premiului Pulitzer, James Ball si Edward Snowden, cel mai celebru denuntator din lume. Daca nu stiati,  Snowden este omul care a riscat totul pentru a expune sistemul Guvernului American de supraveghere în masă. Acest lucru l-a transformat in principala tinta a Guvernului American in ultimii ani, ajungand astfel sa se refugieze in Rusia, care i-a acordat azil si de unde continua sa inspire milioane de oameni. Neputand fi prezent la acest eveniment, din motive lesne de inteles, acesta a fost prezent prin intermediul a doua ecrane imense montate pe scena principala. Asa cum era de asteptat, principalele teme de discutie au vizat incalcarile vieti private de catre gigantii IT sau de catre guverne, astfel ca Regulamentul General de Protectie a Datelor (GDPR) s-a bucurat de o atentie deosebita. Iata cateva dintre cele mai interesante replici:

Cum arată o versiune mai bună a internetului si ce presupune acesta? Noi vorbim din interiorul UE în care se aplică GDPR ...

Aceasta este o legislație bună, în ceea ce privește efortul pe care încearcă să-l depună. Este GDPR-ul o soluția corectă? Cred că NU și cred că greșeala pe care o face se gaseste de fapt chiar în numele acestuia: Regulamentul General privind Protecția Datelor. (...) Problema nu este protecția datelor. Problema este colectarea datelor. Reglementarea protecției datelor presupune că, în primul rând, colectarea de date a fost adecvată si că nu reprezintă o amenințare sau un pericol. Aș spune că dacă am învățat ceva din 2013, este că până la urmă totul sa afla.

Una din noutatile introduse de GDPR sunt aceste amenzi mari, care pot ajunge la 4% cifra de afaceri. Există  giganți tehnologici pe care ți-ar plăcea să-i vezi confruntandu-se cu astfel de sanctiuni?

Sunt de parere că este un prim efort bun. Este inca la un nivel incipient, dar s-a reusit ridicarea acestei stachete și acest lucru este extrem de important. Aceasta nu este totusi o soluție optima. Chiar dacă GDPR-ul propune amenzi de 4% din  veniturile globale pentru gigantii IT, astăzi acele amenzi nu există. Și până când nu vedem că aceste amenzi sunt aplicate gigantilor IT, în fiecare an, până când își reformează comportamentul și încep să respecte nu doar litera, ci si spiritul legii, lururile nu se vor schimba. Și mai cred că ne oferă un fals sentiment de asigurare, deoarece acesti giganti IT care reprezinta in prezent cel mai mare pericol, sunt si companiile cu cei mai mulți avocați si care sunt capabili să submineze cel mai eficient sensul acestei legi.

(...) Legea nu este singurul lucru care te poate proteja. Tehnologia nu este singurul lucru care te poate proteja. Suntem singurul lucru care ne poate proteja și singurul mod de a proteja pe oricine este să îi protejăm pe toți!

Locul 4 - organizarea GDPR Summer Challenge

Ne apropiem de podium si deja imi este greu sa aleg proiectele in ordinea preferintelor. GDPR Summer Challenge a fost o competitie care s-a adresat  tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști.

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion". Mi-au ramas aprope de suflet mesajele pe care membrii juriului le-au transmis la finalul competitiei:

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu. Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize, ci au propus și elaborat seturi de măsuri. Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat, dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea la acest eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții, atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor, cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane. Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

Locul 3 - Cursul de la Spitalul “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși

Totul s-a intamplat in 17 Decembrie 2019, adica acum cateva zile, cand la invitatia domnului Constantin Poiană , managerul spitalului, am sustinut un curs introductiv de constientizare pentru angajatii spitalului. Cunosc echipa manageriala si o apreciez foarte mult. Principiul de baza dupa care se ghideaza aceasta institutie este diferit si as putea spune neobisnuit: omenia.

Ne adresam obligatoriu cu "Domnul Poiană", nu cu "Domnul Manager", si suntem corectati de fiecare data cand nu raspectam aceasta regula. Oamenii se sustin unii pe altii si isi doresc sa faca performanta intr-un mediu placut, intelegand importanta relatiilor interumane. Dar nu acesta este motivul pentru care acest curs ocupa un loc pe podium.

Cursul planificat sa inceapa la ora 9, a inceput culmea la ora 9 fix intr-o sala foarte mare si totusi neincapatoare pentru cadrele medicale care isi doreau sa obtina mai multe informatii despre confidentialitatea actului medical si provocarile protectiei datelor cu caracter personal. Am aflat ca au venit persoane si din alte spitale si eram rugat sa nu ma supar. Cum as putea sa ma supar cand vad atata dorinta de invatare ? Cursul a durat aproximativ patru ore si motivul pentru care a ajuns atat de usor in top 3 este ca am intrebat sala la un moment dat daca nu ar fi indicat sa luam o pauza si am primit un raspuns categoric si unanim: NU.

Sala a fost neincapatoare de la inceput pana la sfarsit, si nu pot decat sa multumesc managementului pentru modul in care a reusit sa atraga interesul pentru acest domeniu, pe care cei mai multi il igora. Toti participantii au inteles ca acest Regulament apara interesele si drepturile noastre, a fiecarei persoane fizice, si daca alegem sa il ignoram nu facem decat sa ne facem rau singuri si sa ne sabotam.

Locul 2 - Interviul cu Brittany Kaiser

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, transformand datele în adevarate arme în acest război psihologic. Participand la #WebSummit 2019, a acceptat să imi ofere un interviu în exclusivitate despre interventiile straine in campaniile electorale din ROMANIA si importanta DPO-ului si recomandari pentru fiecare dintre noi.

În acest weekend avem alegeri prezidențiale în România. Referitor la informațiile care au vizat țara noastră, prezentate în documentarul Netflix, ne puteți oferi mai multe detalii? Ca o glumă, știți cine a câștigat deja aceste alegeri?

Nu am informații despre consultanții politici internaționali care lucrează acum în România, dar cu siguranță Cambridge Analytica a lucrat în România. Nu-mi amintesc pentru ce partid, însă Cambridge Analytica nu a fost singura companie. Cambridge Analytica avea și o companie similară care reprezenta cealaltă parte. Deci, este foarte important ca oamenii să fie conștienți că influența străină în alegeri este o realitate, companiile de consultanță politică sunt reale și nu au dispărut doar pentru că Cambridge Analytica nu mai există.

Așadar, este important ca oamenii să-și amintească că, în timpul alegerilor, ar putea fi ținta unor dezinformari. Ar putea fi influențați prin mesaje care să îi determine să nu ia parte la procesul electoral. Încercați să nu share-uiți astfel de mesaje mai departe pe rețelele de socializare. Întotdeauna ieșiți la vot, nu deveniți indiferenți față de ce se întâmplă pe scena politică și rămâneți implicați, indiferent de ce vă sugereaza o reclamă pe Facebook.

Există o soluție pentru combaterea știrilor false și a dezinformării?

Există soluții, dar abia acum încep să create. Cred că are de-a face foarte mult cu tehnologia blockchain, este foarte importantă identificarea și urmărirea faptelor și verificarea provenienței știrilor, dacă respectă ghidurile etice sau dacă jurnaliștii de investigație sunt persoane reale.
Trebuie să putem verifica articolele fără o documentare serioasă și din surse îndoielnice, pe care orice persoană le poate publica.

Care este cel mai bun sfat pentru mine ca catățean și consumator?

Sfatul meu este ca toată lumea să aibă grijă la modul în care sunt protejate datele personale. Trebuie să citiți termenii și condițiile, înainte de a descărca o aplicație și să realizați că în acel moment datele voastre sunt deja colectate. Dacă decideți că nu sunteți de acord cu termenii, atunci trebuie să vă dați seama că nu puteți utiliza aplicația respectivă, alegând confidențialitatea în dentrimentul confortului. Și dacă începeți să faceți acest lucru zilnic, atunci treptat veți fi capabili să recunoaști o prelucrare corecta și transparentă, și veți putea decide dacă vă împărtășiți datele sau să vă păstrați confidențialitatea, realizând că totul are un cost.

Dacă ne referim la Responsabilii cu protecția datelor, aveți o recomandare pentru aceste persoane care au devenit protectorii confiențialității ?

Fiecare Responsabil cu protectia datelor trebuie să impună organizației pentru care lucrează utilzarea datelor clienților, într-un mod cât se poate de transparent. Spuneți-i clientului ce date colectați despre el, nu utilizați politici de confidențialiatete confuze, spuneți clientului ce date doriți de la el, cereți-i să își actualizeze propriile date. "Acestea sunt datele tale pe care noi le deținem. Datele acestea mai sunt actuale? Încă vă plac aceste lucruri? Aveți aceeași culoare preferată? Aveți aceleași prefeințe pentru micul dejun?". Dacă veți răsplăti clienții oferindu-le un stimulent pozitiv, probabil că veți obține un set date relevante, în timp real, pe care le puteți utiliza eficient. Astfel, oamenii vor avea ocazia să inteleagă de ce aveti nevoie de datele lor și să își dea acordul pentru prelucrarea acestora.

Când un DPO lucrează pentru o organizație, acesta luptă pentru protejarea intereselor companiei sau pentru interesele persoanelor?

Responsabilii cu protectia datelor acționează în interesul persoanelor și se asigură că organizațiile respectă regulile etice pentru a-și proteja clienții.

Locul 1 - Lansarea Portalului Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network

Acest proiect s-a nascut in mintea mea pe 28 ianuarie 2019 de "Ziua Europeana a Protectiei Datelor" cand am decis ca trebuie sa fac ceva pentru nevoie mea de informare a oricarui viitor specialist in acest domeniu. Totul s-a petrecut foarte repede, intr-o noapte de vineri reusind sa strang la un loc toate articolele scrise de mine anterior si sa configurez o noua platforma. Sambata dimineata a avut loc lansarea, nici eu nu stiam la ce sa ma astept de la un astfel de proiect. Treptat a crescut numarul de vizitatori si timpul petrecut pe site, ajungand azi peste 12000 de persoane sa se documenteze pornind de la informatiile de pe site.

Ieri am aniversat articolul cu numarul 400 lansat pe platforma dpo-NET.ro si am realizat ca astazi dpo-net.ro nu este numai un site cu stiri. Am lansat treptat mai multe caracteristici ale portalului, am inceput cu forumul de discutii, apoi a urmat calendarul de evenimente, webshop-ul prin intermediul caruia promovam carti de specialitate. La scurt timp a aparut si modulul de resurse utile unde specialistii pot gasi deciziile autoritatilor, ghidurile si legile nationale si europene in domeniul protectiei datelor precum si registrul amenzilor GDPR care concentreaza toate informatiile privind sanctiunile acordate in Europa pentru nerespectarea Regulamentului 2016/679. Cursurile online au aparut intr-un mod firesc, platforma avand pana in prezent peste 500 de absolventi.

Pentru comunitatea specialistilor in protectia si securitatea datelor cu caracter personal este nevoie si de interactiune umane, nu doar cea online, motiv pentru care in noiembrie 2019 a fost debutul proiectului "dpo.Tools" prin care ne  propunem sa aducem in atentia persoanelor care si-au asumat cu curaj functia de Responsabil protectia datelor sau care ofera consultana in acest domeniu, instrumente care pot creste nivelul de performanta si mai ales informatii specifice care vor dezvolta profesionalismul serviciilor acestora. La prima editie am vorbit despre securitatea datelor stocate si in tranzit, riscuri si solutii pentru utilizarea dispozitivelor aflate in proprietatea angajatilor si care sunt utilizate in interes de serviciu si apoi la cea de-a doua editie am dezbatut conceptul de "operatori independeti" lansat in Romania ca o metoda de fuga de responsabilitate.

Urmeza noi evenimente dpo.Tools, lansari de noi module si functionalitati, participari la evenimente nationale si internationale si multe articole pentru aceasta comunitate de specialisti de care depindem noi cu totii, pentru ca drepturile noastre privind viata privata si protectia datelor sa fie respectate.

A fost un an greu, prin de evenimente si provocari profesionale, am pus pasiune in fiecare proiect si astazi realizez ca a meritat efortul, am inceput sa schimb putin mentalitatea oamenilor din jurul meu in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si nu ma voi opri aici. 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2067

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza prin experienta profesionala in calitate de Legal Advisor, Regulatory Specialist, Business Ethics & Compliance Officer pentru BRD - Groupe Societe Generale, Vodafone, Cosmote, Siemens, OMV Petrom. Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Stefan Gabriel Iancu a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să analizeze motivele pentru care au fost aplicate sanctiuni GDPR in Romania intr-un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Stiu ca urmariti cu atentie sanctiunile care se aplica in Romania in domeniul protectiei datelor. Ce ati constatat pana acum? Pentru ce au fost acordate aceste sanctiuni?

S.G.I: Anul 2018 a fost anul fara amenzi GDPR in Romania, realitate care a alimentat parerile cum ca termenul de gratie din 2016 pana in 2018 va fi prelungit sine die, ca GDPR-ul e doar un hype. In schimb, anul 2019 a pozitionat Romania pe locul 3 (dupa Regatul Unit si Germania) ca numar de amenzi (17) si pe locul 10 ca valoare a amenzilor (454,500 EURO).

Putem deja discuta despre primele date statistice privind Regulamentul 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personaL, avand in vedere ca in Romania in 2019 s-au aplicat 17 amenzi:

  • 10 amenzi pentru neasigurarea securitatii prelucrarii datelor (art. 32) ;
  • 3 amenzi pentru insuficienta cooperare (art.58);
  • 2 amenzi pentru nerespectarea drepturilor persoanelor vizate, in speta dreptul de acces acces prevazut de art. 15, respectiv obligatia de transparenta prevazuta de art. 12;
  • 1 amenda pentru nerespectarea principiului minimizarii (art. 5 (1) c);
  • 1 amenda pentru nerespectarea cerintelor privind consimtamantul art. 5 (1) a) si 6 (1) a);

Puteau fi evitate aceste sanctiuni de catre operatorii romani ?

S.G.I: Raspunsul difera de la amenda la amenda.  Cel mai usor puteau fi evitate amenzile aplicate pentru insuficienta cooperare. In aceste situatii ar fi fost de dorit un efort minim de comunicare. Desigur, aceasta presupunea o constientizare prealabila a necesitatii si utilitatii acestei cooperari, iar aceasta constientizare era de datoria persoanei responsabile de protectia datelor.

Merita de reamintit poate, cu aceasta ocazie, ca desi nu toti operatorii de date cu caracter personal sunt obligati sa desemneze o persoana responsabila cu protectia datelor, toti operatorii sunt obligati sa respecte Regulamentul 679/2016.

In cazul incalcarii art. 32, raspunsul este mai putin simplu pentru ca respectarea acestei cerinte presupune pasi anteriori efectuati deja in organizatie, diferentele fiind semnificative de la operator la operator.

Raspunsul devine si mai putin simplu cand ne referim doar la cele mai mari 3 amenzi aplicate in Romania in 2019 (in suma de 360.000 EURO din care 150.000 EURO pentru Raiffeisen Bank SA, 130.000 EURO pentru UNICREDIT BANK SA , respectiv 80.000 Euro pentru ING Bank N.V.) desi prin raportare la numarul de persoane vizate afectate, sau la cifra de afaceri, acestea au fost mai degraba simbolice.

De asemenea, tinand cont de volumele, categoriile si tipurile de date prelucrate (cumulat, aproximativ 95 milioane clienti) de catre cei 3 operatori, numarul de angajati, de ordinal zecilor de mii, nivelul de cultura privind protectia datelor personale din statele unde isi au sediul firmele mama precum si raportat la nivelul profiturilor, cu siguranta nu au exstat dubii privind necestatea desemnarii responsabilului cu protectia datelor, astfel incat aceste persoane au fost cel mai probabil desemnate din timp. Prin aceasta putem intelege cel mai tarziu in anul 2016, 2017 sau, in cel mai rau scenariu posbil, 2018.

Pentru respectivii operatori, existau toate premisele, know-how, resurse umane, buget, sa se poata conforma, in timp util si sa demonstreze conformarea, la cerintele GDPR.

Ce ar trebui sa faca operatorii pentru a putea demonstra cerintele art. 32 din Regulamentul 2016/679 ?

S.G.I: In 2019, nu a fost posibila demonstrarea, de catre respectivii operatori, a respectarii cerintelor prevazute in art. 32 din Regulamentul 2016/679 ceea ce inseamna ca probabilele explicatii se regasesc in nerespectarea cerintelor din Regulament, Sectiunea 4: art. 37, 38 , 39 de unde decurg urmatoarele intrebari:

  • A fost/este responsabilul cu protecţia datelor desemnat pe baza calităţilor profesionale şi, în special, a cunoştinţelor de specialitate în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi pe baza capacităţii de a îndeplini sarcinile?
  • A fost / este responsabilul cu protecţia datelor implicat în mod corespunzător şi în timp util în toate aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal?
  • A sprijinit operatorul şi persoana împuternicită de operator pe responsabilul cu protecţia datelor în îndeplinirea sarcinilor menţionate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum şi accesarea datelor cu caracter personal şi a operaţiunilor de prelucrare, şi pentru menţinerea cunoştinţelor sale de specialitate?
  • S-a asigurat operatorul şi persoana împuternicită de operator că responsabilul cu protecţia datelor nu primeşte niciun fel de instrucţiuni în ceea ce priveşte îndeplinirea acestor sarcini ?
  • Acesta nu este demis sau sancţionat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecţia datelor răspunde direct în faţa celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator?
  • Puteau persoanele vizate contacta responsabilul cu protecţia datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor şi la exercitarea drepturilor lor ?
  • S-a asigurat operatorul sau persoana împuternicită de operator că niciuna dintre aceste sarcini şi atribuţii ale responsabilului cu protectia datelor nu generează un conflict de interese?
  • A informat şi consiliat responsabilul pe operator sau persoana împuternicita de operator, precum şi pe angajaţii care se ocupă de prelucrare cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul regulamentului şi al altor dispoziţii de drept al Uniunii sau drept intern referitoare la protecţia datelor?
  • A monitorizat responsabilul cu protectia datelor respectarea regulamentului, a altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a politicilor peratorului sau ale persoanei împuternicite de operator în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităţilor şi acţiunile de sensibilizare şi de formare a  personalului implicat în operaţiunile de prelucrare, precum şi auditurile aferente?
  • A furnizat consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei datelor şi monitorizarea funcţionării acesteia, în conformitate cu articolul 35?
  • A cooperat eficient cu autoritatea de supraveghere?
  • Si-a asumat eficient rolul de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menţionată la articolul 36 si consultarea cu privire la orice altă chestiune?
  • A tinut seama responsabilul cu protecţia datelor de riscul asociat operaţiunilor de prelucrare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării?

Toate aceste intrebari sunt pe agenda de lucru a workshop-ului din 15 Ianuarie 2020, care abordează  tema, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2945

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus departamentul juridic al Fashion Days pentru mai bine de 6 ani, având colaborări cu Miniprix, Best Value și Crew Shop, BusinessMark, Ollie Gang Shop, Modarena, Northfinder și Nooh Media, precum și cu un startup din Irlanda denumit PowerTiz. Este certificat ca și Data Protection Officer (Responsabil cu Protecția Datelor) de PECB Europe și este certificat ca și Formator de adulți (Trainer). Este unul din moderatorii Workshop-ulului dpo.Tools  organizat de Portalul dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network, în data de 15 Ianuarie 2020, în parteneriat cu Wolters Kluwer RomâniaNeoPrivacy RomâniaSAMSUNGDecalex, Inperspective și iPrivacy și care abordează o tema de mare interes, "Incompatibilitatea și conflictul de interese în desfășurarea activității DPO, analizând situațiile în care Responsabilul cu protecția datelor nu iși poate îndeplini atribuțiile și obligațiile în concordanță cu Regulmentul 2016/679.  Alexandru Gheorghe a acceptat să ofere un interviu în exclusivitate pentru cititorii și abonații dpo-net.ro, reușind să surprindă realitatea cu care se confruntă operatorii după un an și jumătate de când se aplică Regulamentul 2016/679.  

Cum este desemnat DPO-ul în organizațiile din România?

A.G.: Din poziția de consultant extern în probleme de GDPR, am asistat la trei premise greșite care au ca rezultat desemnarea DPO-ului în organizațiile (din mediul public și privat) din România. Prima situație este aceea în care funcția sau rolul de DPO-ului, este atribuit(ă) unei persoane propuse într-un grup din care viitorul DPO nu face parte, sau cu alte cuvinte habar n-are că pe lângă funcția actuală și responsabilitățile îndeplinite în cadrul organizației, managementul sau (șeful) a hotărât că va îndeplini și rolul de DPO. Așadar, părerea angajatului care urmează să exercite funcția nu este (neapărat) luată în considerare și nici potențialul conflict de interese al funcției deja exercitate cu funcția de DPO nu este luat în considerare la nivel organizațional, fapt care încalcă în mod direct prevederile GDPR.

A doua situație, este aceea în care unui angajat, de obicei din departamentul Juridic, Contabilitate, Conformitate (Compliance) sau Calitate, i se propune acest rol și i se creează o pseudo-suită de resurse menite să-l ajute: este trimis la cursuri de DPO (de obicei sunt alese cursuri ieftine și/sau scurte ca și perioadă de formare, iar angajatul se întoarce de cele mai multe ori nelămurit), rareori primește o mărire salarială pentru stimularea asumării noului rol, despre oameni de suport nici nu poate fi vorba, iar funcția sa inițială este oricum mult mai importantă decât rolul de DPO proaspăt atribuit, astfel că cele două funcții trebuie să fie desfășurate în paralel....

A treia situație este aceea în care DPO-ul este selectat în urma unui proces de recrutare standard, fără a urmări un anume profil bine definit al persoanei care ar trebui să ocupe o astfel de funcție, ceea ce înseamnă că nici organizația nu înțelege in extenso ce presupune rolul de DPO. Prima greșeală pe care o face organizația care angajează un DPO este aceea de a-l încadra din punct de vedere ierarhic în mod greșit.

Este dorit rolul de DPO de oamenii care ocupă aceasta funcție?

A.G.: Este o întrebare foarte bună. De cele mai multe ori nu! Un rol este dorit de o persoană care își dorește activitatea, care își dorește să joace în piesa respectivă și consideră că este capabilă să ducă la îndeplinire sarcinile presupuse de o astfel de funcție. De asemenea, infrastructura de resursă pusă la dispoziția DPO-ului de către organizație, contribuie la potențialul de reușită (și de satisfacție) profesională a acestuia. În mod evident, atâta timp cât angajatul, de cele mai multe ori primește vestea că este (și) DPO, motivul desemnării sale nu este înțeles (cei mai mulți se întreabă „de ce eu?!”), atribuțiile funcției nu sunt înțelese, funcția este privită cu teamă iar demersurile de conformare cu GDPR nu demarează.

Vorbeai despre o greșită încadrare a DPO-ului în organizație, ne poți oferi mai multe detalii?

A.G.: Bineînțeles. Din experiența mea, DPO-ul este asimilat în organizație responsabilului cu protecția muncii (SSM și PSI) din punct de vedere al obligativității desemnării funcției sale în organigramă. DPO-ul este privit ca fiind omul introdus cu forța în activitatea de zi cu zi a organizației, iar prin natura sarcinilor acestuia încetinește activitatea, o modifică, o blochează sau chiar o întrerupe. Astfel se explică rezistența reprezentanților departamentelor organizației, chemate să implementeze prevederile GDPR, în raport cu DPO-ul. Pentru că trebuie să-l controlăm ierarhic și nu putem accepta la nivel organizațional că DPO-ul vine cu autoritatea managementului superior și acționează pe aceeași linie cu reprezentanții acestui palier și astfel, îl subordonăm, spre exemplu, sub managerul departamentului juridic sau de conformitate ori se insistă pe alte asemenea ierarhizări. Vom dezvolta în cadrul workshop-ului din 15 ianuarie 2020, de ce considerăm că această premisă este greșită și conduce de cele mai multe ori, la eșecul organizației de a se conforma cu prevederile GDPR și de a trata cu seriozitate scopul Regulamentului.

GDPR ne spune că managementul răspunde și nu DPO-ul. Ce înseamnă această răspundere a managementului?

A.G.: În opinia mea, răspunderea managementului (bineînțeles pe diferite straturi de decizie și control) începe de la modalitatea în care înțelege să desemneze DPO-ul și atenția acordată profilului persoanei care urmează să îndeplinească acest rol. Organizațiile din România trebuie să înțeleagă că aceasta funcție trebuie luată în serios, iar amenzile introduse în cadrul GDPR reprezintă o responsabilizare forțată a managementului care răspunde personal pentru modul în care se implică în susținerea DPO-ului pentru îndeplinirea sarcinilor. Atribuțiile DPO-ului, sunt de fapt atribuțiile managementului fiecărui departament sau serviciu (compartiment) al instituției respective. Așa cum vad lucrurile, implementarea prevederilor GDPR este sarcina departamentelor, iar DPO-ul servește ca un ghid de orientare al organizației în privința prelucrării eficiente a datelor cu caracter personal.

Dar știți ce mă tot întreb, iar asta vom discuta în cadrul workshop-ului din data de 15.01.2020, oare nu ar trebui să ne punem problema sancționării organizațiilor pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în rolul de DPO? Mai mult, oare nu ar trebui să structurăm un profil orientativ al profilului persoanei potrivite pentru a ocupa funcția de DPO, așa cum avem spre exemplu, un profil orientativ al persoanelor care ocupă funcții de auditori sau alte asemenea funcții care presupun identificarea unor riscuri organizaționale și asigurarea protecției activelor organizației?

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]