Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Editorial

Vizualizari: 35013

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai ales la cat de multe am invatat. Inca nu ma grabesc sa trag concluziile, daca a meritat efortul, daca am reusit sa schimb putin mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si prefer sa ma gandesc la momentele mele preferate, profesional vorbind, care au avut loc in acest an.

Primul lucru care mi-a venit in minte a fost o intrebare pe care am primit-o de multe ori in acest an: " De ce faci toate astea?". Ei bine, recunosc ca nu am avut niciodata un raspuns pregatit si am improvizat de fiecare data, chiar daca nu am oferit un raspuns convingator. Astazi in schimb stiu raspunsul: "Pentru ca pot! Pentru ca vreau!". A fost nevoie de o secunda de curaj de fiecare data cand am lansat orice proiect riscant sau cand am iesit din zona de confort cu care eram obisnuit si am facut un pas in fata si am vorbit oamenilor la conferinte sau prin intermediul comunicatelor de presa. Nu am fost in nici un moment singur, am avut sustinerea unei echipe care stie cat de importanta este incurajarea si ajutorul exact atunci cand ai nevoie. Cred ca aceasta temere de a fi singur in fata unei provocari profesionale atat de mari a fost si motivul pentru care majoritatea colegilor mei au ales sa se inscrie in Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor din Romania, gasind aici in primul rand un grup de oameni care au aceeasi temere si care au nevoie de indrumare si acces la resurse si informatii unitare.

Este greu sa selectez doar zece momente care au avut loc in acest an si care mi-au adus o satisfactie profesionala. Au fost mult mai multe decat atatea, si simplul fapt ca nu au ajuns in topul preferintelor nu inseamna ca sunt mai putin importante.

 

Locul 10 - Membrii ASCPD au reprezentat România la CPDP 2019 Bruxelles

O delegație formată din 20 de membri ai Asociatiei Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor au participat la cea de-a 12-a ediție a Computers Privacy & Data Protection Conference ce s-a desfășurat în Bruxelles în perioada 29.01-01.02.2019. Această conferință adună în fiecare an academicieni, avocați, practicieni, factori de decizie politică, din industrie și societatea civilă din întreaga lume, oferindu-le o arenă pentru a face schimb de idei și pentru a discuta ultimele probleme și tendințe emergente. Această formulă multidisciplinară unică a ajutat CPDP-ul să devină una dintre cele mai importante conferințe de protecție a datelor și confidențialitate din Europa și din întreaga lume.

Prin participarea ASCPD cu un numar așa de mare de membri am reușit să transmitem un mesaj clar că România depune eforturi reale în demersul de a implementa principiile Regulamentului (UE) 2016/679 și chiar dacă numele țării noastre a fost amintit de mai multe ori, în contexte nefavorabile, ne angajăm ca pe viitor să schimbăm acest lucru. Participarea la acest eveniment a fost o ocazie deosebită să interacționăm personal cu reprezentanții Comisiei Europene,  European Data Protection Board (EDPB), Information Commissioner’s Office (ICO), Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL) sau de la companii internaționale precum Google și Facebook. 

Locul 9 - Realizarea studiului ce a avut drept scop evaluarea gradului de conştientizare, în rândul persoanelor fizice (vizate), a importanţei datelor cu caracter personal

Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof.Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.

In urma analizei rezultatelor am concluzionat ca romanii au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei. 9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)

Personal cred ca persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Locul 8 - Campania "Stirile false - adevarate bombe invizibile"

În contextul Zilei Internaționale a Păcălelilor, anunțul Asociației Specialiștilor în Confindențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) prin care se anunța lansarea pe data de 1 Aprilie 2019 a unei soluții “miracol” privind implementarea GDPR, fără a fi necesară implicarea unui specialist, a fost o utopie și  nu a fost altceva decât o știre falsă (fakenews), în încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra acestui fenomen prezent pe piața din România. Sute de persoane și-au oferit datele personale în mod gratuit, fiind în căutarea unei soluții doar formale și mai ales ieftine la implementarea principiilor GDPR în propria firmă. Am facut apel la toți operatorii să consulte pe site-ul asociației ghidul ASCPD privind implementarea GDPR, apreciind totodată că soluțiile formale, fără implicarea unui specialist, nu îi vor ajuta în procesul de obținere a conformității.

Asemenea bisturiului în mâinile unui chirurg priceput, un kit GDPR poate fi un instrument de un real ajutor pentru un specialist în protecția datelor. Dar ce ne facem când bisturiul ajunge pe mâna unei persoane fără experienta în domeniul medical? Te-ai mai lăsa operat de aceasta persoană? Poate comparația este exagerată, GDPR-ul nu te omoară, însa datele tale ajunse din neglijenta în mâini răuvoitoare, îți pot produce probleme foarte mari: furtul banilor din cont sau de pe card,  furtul de identitate, credite făcute în numele tău etc. Acestea sunt doar câteva din cele mai frecvente riscuri.

 

Locul 7 - Organizarea conferintelor nationale in domeniul protectiei datelor si managementului sanitar 

Anul 2019 a insemnat pentru mine si organizarea celei de-a doua editii a Conferintei Nationale privin Protectia Datelor in Domeniul Sanitar (CNPDDS2019) si cea de-a sasea editie a Conferintei Nationale de Farmacoeconomie si Management Sanitar (CNFMS 2019), realizand ca domeniul protectiei datelor cu caracter personal incepe sa devina un subiect de interes. Am sustinut mai multe prezentari si ma bucur ca am gasit o comunitate de persoane interesate de acest domeniu, care imi impartasesc opiniile.

În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

 

Locul 6 - Schimbul de experienta realizat in Republica Moldova

In perioada 22-24 mai 2019, în cadrul parteneriatului de colaborare încheiat la 28 ianuarie 2019, cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Datelor, Asociația pentru Protecția Vieții Private a primit la Chișinău, în vizită de lucru și schimb de experiență profesională, pe reprezentanții Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România.

Având în vedere interesul sporit față de acțiunile realizate de către instituțiile publice din Republica Moldova, în domeniul protecției datelor cu caracter personal și a asigurării nivelului adecvat de securitate de către entitățile vizate, au avut loc mai mult intalniri cu conducerea și reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratului General al Poliției, Curții de Conturi, Casei Naționale de Asigurări în Medicină, și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În cadrul întâlnirilor cu aceste autorități, următoarele aspecte au fost analizate:

  • Provocările implementării GDPR în Republica Moldova și în România în primul an de aplicare;
  • Proiecte de informare, instruire sau îndrumare a persoanelor vizate și a operatorilor;
  • Colaborarea dintre instituțiile publice și sectorul privat, inclusiv cu organizațiile non-guvernamentale;
  • Perspectivele implementării legii naționale din Republica Moldova în domeniul protecției datelor cu caracter personal în activitatea cotidiană, proiecte de informare, instruiri sau îndrumări privind bunele practici elaborate (contextul legislativ, jurisprudență națională);
  • Pregătirea implementării noului proiect de lege care vine să transpună Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) în Republica Moldova;
  • Numirea, rolul și atribuțiile DPO (Responsabil cu protecția datelor personale) în cadrul instituțiilor publice din România și Republica Moldova;
  • Informații concrete despre procedura de lucru în relația cu persoanele vizate și operatorii de date cu caracter personal.

Am fost impresionați să constatăm că întreaga societate, nu numai instituțiile cu care am avut întâlniri de lucru, pun un accent deosebit pe protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Autoritățile Publice precum Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Conturi, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au făcut o prioritate din implementarea legislației europene în acest domeniu, dar nu dintr-o obligație, ci ca un semn de respect pentru fiecare cetățean. Sunt convins că această vizită de lucru este doar prima etapă și dezvoltarea acestui parteneriat de colaborare va aduce beneficii pe termen lung, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

 

 

Locul 5 - participarea la Websummit si la discursului lui Edward Snowden

Sunt si acum emoționat cand imi aduc aminte de  interesul a mii de participanți la WebSummit 2019 fata de un subiect despre care nici nu vorbeam acum un an: confidențialitatea și protecția datelor. Punctul culminant al primei zile de la WebSuumit a fost cu certitudine dialogul purtat intre jurnalistul de investigație, câștigător al premiului Pulitzer, James Ball si Edward Snowden, cel mai celebru denuntator din lume. Daca nu stiati,  Snowden este omul care a riscat totul pentru a expune sistemul Guvernului American de supraveghere în masă. Acest lucru l-a transformat in principala tinta a Guvernului American in ultimii ani, ajungand astfel sa se refugieze in Rusia, care i-a acordat azil si de unde continua sa inspire milioane de oameni. Neputand fi prezent la acest eveniment, din motive lesne de inteles, acesta a fost prezent prin intermediul a doua ecrane imense montate pe scena principala. Asa cum era de asteptat, principalele teme de discutie au vizat incalcarile vieti private de catre gigantii IT sau de catre guverne, astfel ca Regulamentul General de Protectie a Datelor (GDPR) s-a bucurat de o atentie deosebita. Iata cateva dintre cele mai interesante replici:

Cum arată o versiune mai bună a internetului si ce presupune acesta? Noi vorbim din interiorul UE în care se aplică GDPR ...

Aceasta este o legislație bună, în ceea ce privește efortul pe care încearcă să-l depună. Este GDPR-ul o soluția corectă? Cred că NU și cred că greșeala pe care o face se gaseste de fapt chiar în numele acestuia: Regulamentul General privind Protecția Datelor. (...) Problema nu este protecția datelor. Problema este colectarea datelor. Reglementarea protecției datelor presupune că, în primul rând, colectarea de date a fost adecvată si că nu reprezintă o amenințare sau un pericol. Aș spune că dacă am învățat ceva din 2013, este că până la urmă totul sa afla.

Una din noutatile introduse de GDPR sunt aceste amenzi mari, care pot ajunge la 4% cifra de afaceri. Există  giganți tehnologici pe care ți-ar plăcea să-i vezi confruntandu-se cu astfel de sanctiuni?

Sunt de parere că este un prim efort bun. Este inca la un nivel incipient, dar s-a reusit ridicarea acestei stachete și acest lucru este extrem de important. Aceasta nu este totusi o soluție optima. Chiar dacă GDPR-ul propune amenzi de 4% din  veniturile globale pentru gigantii IT, astăzi acele amenzi nu există. Și până când nu vedem că aceste amenzi sunt aplicate gigantilor IT, în fiecare an, până când își reformează comportamentul și încep să respecte nu doar litera, ci si spiritul legii, lururile nu se vor schimba. Și mai cred că ne oferă un fals sentiment de asigurare, deoarece acesti giganti IT care reprezinta in prezent cel mai mare pericol, sunt si companiile cu cei mai mulți avocați si care sunt capabili să submineze cel mai eficient sensul acestei legi.

(...) Legea nu este singurul lucru care te poate proteja. Tehnologia nu este singurul lucru care te poate proteja. Suntem singurul lucru care ne poate proteja și singurul mod de a proteja pe oricine este să îi protejăm pe toți!

Locul 4 - organizarea GDPR Summer Challenge

Ne apropiem de podium si deja imi este greu sa aleg proiectele in ordinea preferintelor. GDPR Summer Challenge a fost o competitie care s-a adresat  tuturor persoanelor interesate de aprofundarea și testarea cunoștințelor în domeniul protecției datelor, printr-un exercițiu practic care a durat 5 zile. In perioada 12-16 August 2019, fiecare echipa a trebuit sa gestioneze peste 20 de situații și provocări în domeniul protectiei datelor, scopul fiind ca participanții să dobândească cât mai multă experiență practică din interacțiunea cu alți specialiști.

Juriul, format de 12 specialisti in domeniul protectiei datelor, a avut sarcina dificila de a selecta echipa care va primi titlul de "GDPR Summer Challenge 2019 Champion". Mi-au ramas aprope de suflet mesajele pe care membrii juriului le-au transmis la finalul competitiei:

"A fost fascinant sa vad cate perspective pot exista asupra unei singure probleme. Desi in Romania piata de privacy este inca la inceput, constat cu mandrie ca inceputul este unul bun. Consultatii participanti la concurs sunt pregatiti pentru a face face cerintelor pietei, cu toate astea nu trebuie sa uitam ca este nevoie sa ne pregatim continuu pentru a putea face fata provocarilor si schimbarilor cu impact asupra vietii private. Astept cu interes si editia de anul viitor." declara Cristiana Deca - IAPP Romanian KnowledgeNet Chair, Data Protection Specialist și Legal Advisor Decalex. 

"Vreau sa va felicit pentru organizarea acestui concurs si pentru dezvoltarea site-ului dpo-NET.ro! Ati reusit sa scoateti din zona tabu Regulamentul General privind Protectia Datelor si sa cresteti consitentizarea acestui domeniu. Prin acest concurs demonstrati faptul ca exista un mare interes in zona protectiei datelor si am fost placut surprins de implicarea unui numar mare de specialisti in rezolvarea provocarilor zilnice. Felicitari concurentilor si mult succes in continuare!" este mesajul transmis participantilor de Alin Olteanu - Avocat partener al Casei de avocatura “Olteanu și Asociații” București

"Mă bucur nespus să constat că există un nivel bun de pregătire al tuturor echipelor și se observă extrem de bine că cel mai probabil cu toții sunt practicieni, căci altfel nu ar fi reușit să se descurce atât de bine într-un mediu „destul de ostil” pentru o săptămână de consultanță. Am apreciat în special acele abordări care nu s-au rezumat la analize, ci au propus și elaborat seturi de măsuri. Cred că astfel de consultanți pot face față provocărilor de variate feluri care apar în viața de zi cu zi pe linia prelucrării datelor cu caracter personal. Competiția a fost probabil unul dintre cele mai bune instrumente de formare și exersare a abilităților unui consultant sau ale unui responsabil cu protecția datelor." , a declarat Conf. Univ. Dr. Nicolae Ploeșteanu - Directorul Centrului pentru Protecția Datelor - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

"Am observat o imbinare a limbajului juridic si tehnic la nivelul rapoartelor, este exact ce necesita rolul de DPO. Recomand cu caldura pastrarea unui nivel de detaliere ridicat, dar in acelasi timp sublinierea elementelor importante ce stau la baza deciziilor sau masurilor recomandate. In acest fel, rapoartele devin usor de citit de catre managementul superior sau de catre orice persoana din afara sferei de interes.“, sustine Roland Costea - Expert tehnic și trainer cu experiență demonstrată în domeniul Cibersecurity/ Protecția, Securitatea și Confidențialitatea Datelor, lucrează în prezent pentru compania Microsoft în calitate de Șef de securitate, conformitate și Arhitect de confidențialitate pentru Europa Centrală și de Est.

"Am fost onorat de participarea la acest eveniment cu elemente de extraneitate, unde participanții, atât pe filiera ofițerilor de protecție a datelor, cât și a Autorității de supraveghere au conjugat eforturile pentru a urmări un singur obiectiv firesc – asigurarea dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ca un drept inerent ființei umane. Așadar, am fost plăcut surprins de nivelul de pregătire al participanților, care în anumite spețe dădeau dovadă de o examinare minuțioasă și practică a problemei, înaintând anumite recomandări și acțiuni care se dovedeau a fi relevante și absolut necesare. Consider că acest eveniment a contribuit esențial la îmbunătățirea percepției asupra domeniului protecției datelor cu caracter personal.", declara Sergiu Bozianu - Președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, Fost Director Adjunct -  Direcția Generală de Supraveghere și Conformitate la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

Locul 3 - Cursul de la Spitalul “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși

Totul s-a intamplat in 17 Decembrie 2019, adica acum cateva zile, cand la invitatia domnului Constantin Poiană , managerul spitalului, am sustinut un curs introductiv de constientizare pentru angajatii spitalului. Cunosc echipa manageriala si o apreciez foarte mult. Principiul de baza dupa care se ghideaza aceasta institutie este diferit si as putea spune neobisnuit: omenia.

Ne adresam obligatoriu cu "Domnul Poiană", nu cu "Domnul Manager", si suntem corectati de fiecare data cand nu raspectam aceasta regula. Oamenii se sustin unii pe altii si isi doresc sa faca performanta intr-un mediu placut, intelegand importanta relatiilor interumane. Dar nu acesta este motivul pentru care acest curs ocupa un loc pe podium.

Cursul planificat sa inceapa la ora 9, a inceput culmea la ora 9 fix intr-o sala foarte mare si totusi neincapatoare pentru cadrele medicale care isi doreau sa obtina mai multe informatii despre confidentialitatea actului medical si provocarile protectiei datelor cu caracter personal. Am aflat ca au venit persoane si din alte spitale si eram rugat sa nu ma supar. Cum as putea sa ma supar cand vad atata dorinta de invatare ? Cursul a durat aproximativ patru ore si motivul pentru care a ajuns atat de usor in top 3 este ca am intrebat sala la un moment dat daca nu ar fi indicat sa luam o pauza si am primit un raspuns categoric si unanim: NU.

Sala a fost neincapatoare de la inceput pana la sfarsit, si nu pot decat sa multumesc managementului pentru modul in care a reusit sa atraga interesul pentru acest domeniu, pe care cei mai multi il igora. Toti participantii au inteles ca acest Regulament apara interesele si drepturile noastre, a fiecarei persoane fizice, si daca alegem sa il ignoram nu facem decat sa ne facem rau singuri si sa ne sabotam.

Locul 2 - Interviul cu Brittany Kaiser

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, transformand datele în adevarate arme în acest război psihologic. Participand la #WebSummit 2019, a acceptat să imi ofere un interviu în exclusivitate despre interventiile straine in campaniile electorale din ROMANIA si importanta DPO-ului si recomandari pentru fiecare dintre noi.

În acest weekend avem alegeri prezidențiale în România. Referitor la informațiile care au vizat țara noastră, prezentate în documentarul Netflix, ne puteți oferi mai multe detalii? Ca o glumă, știți cine a câștigat deja aceste alegeri?

Nu am informații despre consultanții politici internaționali care lucrează acum în România, dar cu siguranță Cambridge Analytica a lucrat în România. Nu-mi amintesc pentru ce partid, însă Cambridge Analytica nu a fost singura companie. Cambridge Analytica avea și o companie similară care reprezenta cealaltă parte. Deci, este foarte important ca oamenii să fie conștienți că influența străină în alegeri este o realitate, companiile de consultanță politică sunt reale și nu au dispărut doar pentru că Cambridge Analytica nu mai există.

Așadar, este important ca oamenii să-și amintească că, în timpul alegerilor, ar putea fi ținta unor dezinformari. Ar putea fi influențați prin mesaje care să îi determine să nu ia parte la procesul electoral. Încercați să nu share-uiți astfel de mesaje mai departe pe rețelele de socializare. Întotdeauna ieșiți la vot, nu deveniți indiferenți față de ce se întâmplă pe scena politică și rămâneți implicați, indiferent de ce vă sugereaza o reclamă pe Facebook.

Există o soluție pentru combaterea știrilor false și a dezinformării?

Există soluții, dar abia acum încep să create. Cred că are de-a face foarte mult cu tehnologia blockchain, este foarte importantă identificarea și urmărirea faptelor și verificarea provenienței știrilor, dacă respectă ghidurile etice sau dacă jurnaliștii de investigație sunt persoane reale.
Trebuie să putem verifica articolele fără o documentare serioasă și din surse îndoielnice, pe care orice persoană le poate publica.

Care este cel mai bun sfat pentru mine ca catățean și consumator?

Sfatul meu este ca toată lumea să aibă grijă la modul în care sunt protejate datele personale. Trebuie să citiți termenii și condițiile, înainte de a descărca o aplicație și să realizați că în acel moment datele voastre sunt deja colectate. Dacă decideți că nu sunteți de acord cu termenii, atunci trebuie să vă dați seama că nu puteți utiliza aplicația respectivă, alegând confidențialitatea în dentrimentul confortului. Și dacă începeți să faceți acest lucru zilnic, atunci treptat veți fi capabili să recunoaști o prelucrare corecta și transparentă, și veți putea decide dacă vă împărtășiți datele sau să vă păstrați confidențialitatea, realizând că totul are un cost.

Dacă ne referim la Responsabilii cu protecția datelor, aveți o recomandare pentru aceste persoane care au devenit protectorii confiențialității ?

Fiecare Responsabil cu protectia datelor trebuie să impună organizației pentru care lucrează utilzarea datelor clienților, într-un mod cât se poate de transparent. Spuneți-i clientului ce date colectați despre el, nu utilizați politici de confidențialiatete confuze, spuneți clientului ce date doriți de la el, cereți-i să își actualizeze propriile date. "Acestea sunt datele tale pe care noi le deținem. Datele acestea mai sunt actuale? Încă vă plac aceste lucruri? Aveți aceeași culoare preferată? Aveți aceleași prefeințe pentru micul dejun?". Dacă veți răsplăti clienții oferindu-le un stimulent pozitiv, probabil că veți obține un set date relevante, în timp real, pe care le puteți utiliza eficient. Astfel, oamenii vor avea ocazia să inteleagă de ce aveti nevoie de datele lor și să își dea acordul pentru prelucrarea acestora.

Când un DPO lucrează pentru o organizație, acesta luptă pentru protejarea intereselor companiei sau pentru interesele persoanelor?

Responsabilii cu protectia datelor acționează în interesul persoanelor și se asigură că organizațiile respectă regulile etice pentru a-și proteja clienții.

Locul 1 - Lansarea Portalului Dpo-NET.ro - Data Protection Officers Network

Acest proiect s-a nascut in mintea mea pe 28 ianuarie 2019 de "Ziua Europeana a Protectiei Datelor" cand am decis ca trebuie sa fac ceva pentru nevoie mea de informare a oricarui viitor specialist in acest domeniu. Totul s-a petrecut foarte repede, intr-o noapte de vineri reusind sa strang la un loc toate articolele scrise de mine anterior si sa configurez o noua platforma. Sambata dimineata a avut loc lansarea, nici eu nu stiam la ce sa ma astept de la un astfel de proiect. Treptat a crescut numarul de vizitatori si timpul petrecut pe site, ajungand azi peste 12000 de persoane sa se documenteze pornind de la informatiile de pe site.

Ieri am aniversat articolul cu numarul 400 lansat pe platforma dpo-NET.ro si am realizat ca astazi dpo-net.ro nu este numai un site cu stiri. Am lansat treptat mai multe caracteristici ale portalului, am inceput cu forumul de discutii, apoi a urmat calendarul de evenimente, webshop-ul prin intermediul caruia promovam carti de specialitate. La scurt timp a aparut si modulul de resurse utile unde specialistii pot gasi deciziile autoritatilor, ghidurile si legile nationale si europene in domeniul protectiei datelor precum si registrul amenzilor GDPR care concentreaza toate informatiile privind sanctiunile acordate in Europa pentru nerespectarea Regulamentului 2016/679. Cursurile online au aparut intr-un mod firesc, platforma avand pana in prezent peste 500 de absolventi.

Pentru comunitatea specialistilor in protectia si securitatea datelor cu caracter personal este nevoie si de interactiune umane, nu doar cea online, motiv pentru care in noiembrie 2019 a fost debutul proiectului "dpo.Tools" prin care ne  propunem sa aducem in atentia persoanelor care si-au asumat cu curaj functia de Responsabil protectia datelor sau care ofera consultana in acest domeniu, instrumente care pot creste nivelul de performanta si mai ales informatii specifice care vor dezvolta profesionalismul serviciilor acestora. La prima editie am vorbit despre securitatea datelor stocate si in tranzit, riscuri si solutii pentru utilizarea dispozitivelor aflate in proprietatea angajatilor si care sunt utilizate in interes de serviciu si apoi la cea de-a doua editie am dezbatut conceptul de "operatori independeti" lansat in Romania ca o metoda de fuga de responsabilitate.

Urmeza noi evenimente dpo.Tools, lansari de noi module si functionalitati, participari la evenimente nationale si internationale si multe articole pentru aceasta comunitate de specialisti de care depindem noi cu totii, pentru ca drepturile noastre privind viata privata si protectia datelor sa fie respectate.

A fost un an greu, prin de evenimente si provocari profesionale, am pus pasiune in fiecare proiect si astazi realizez ca a meritat efortul, am inceput sa schimb putin mentalitatea oamenilor din jurul meu in ceea ce priveste perceptia asupra importantei datelor cu caracter personal si nu ma voi opri aici. 

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Minutul de năduf al unui DPO

Editorial

Vizualizari: 2303

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data Protection Officer (DPO) la nivel european ajunge să fie un Responsabil cu Protecția Datelor în România. Mi se întâmplă adesea să mă surprind antamată cu gândul în această idee când, în mod inevitabil, ajung să mă întreb obsesiv de ce, de unde această asimilare la noi a unui ofițer cu un responsabil. Cu siguranță și alți colegi DPO s-au confruntat cu asta.

Desigur, consider că încă de la început se exclude dificultatea unei traduceri conceptuale a acestui rol, mai ales datorită asemănării izbitoare dintre englezescul OFFICER și românescul OFIȚER. Așa că mă duc mai departe, la sensul semantic al cuvintelor intrate în analiză OFFICER/ OFIȚER versus RESPONSABIL. Și zic, că cel mai bine, hai să mă uit în DEX și, printre toate sensurile identificate, iată ce găsesc:

  • ofițer = angajat însărcinat, în anumite ocazii, cu paza și ordinea interioară
  • responsabil = persoană care poartă răspunderea unui lucru, a unui fapt; răspunzător / persoană care are o funcție de conducere sau o sarcină de răspundere, căreia i s-a încredințat o răspundere.

Cunoscând descrierea DPO, cuprinsă în GDPR la articolele dedicate acestuia (art. 37 – 39), respectiv faptul că acesta nu este subordonat nimănui și că se adresează managementului de vârf (cel mai înalt) al organizației, că nu poate fi sancționat și nici disponibilizat pentru modul și gradul de realizare a activității sale, găsesc a fi o discrepanță majoră între rolul DPO și denumirea de responsabil cu protecția datelor. Mai mult, prin prisma experienței acumulate în interacțiunea cu operatorii de date cu care lucrez, constat că această discrepanță generează, cu titlul de constantă,  o confuzie  importantă în percepția acestora, când vine vorba de poziționarea corectă în relație cu DPO.

Dacă e să perpetuăm denumirea de responsabil cu protecția datelor, conceptual, operatorul abordează o atitudine relaxată, fiind ferm convins că DPO este responsabil pentru implementarea GDPR în organizație și el deci nu prea-și mai asumă riscuri, un lucru de bun simț în lumina definiției responsabilului prezentată mai sus. Din perspectiva realității curente, însă, operatorul de date este singurul care este responsabil de implementarea cerințelor GDPR (art. 24 GDPR) și nicidecum DPO contractat intern sau extern - investit (conform COR242231) cu rolul de responsabil cu protecția datelor.

În altă ordine de idei, DPO-ul - fie el intern sau extern - e angajat într-o continuă pledoarie cu scopul de a-l face pe operatorul de date să conștientizeze că responsabilitatea prelucrărilor de date cu caracter personal îi aparține întru totul. Lucru destul de dificil, când practic îl inviți pe acesta să sfideze logica simplă și să-nțeleagă că:

Responsabilul (cu protecția datelor) nu este responsabil și că, mai mult, nu poate fi tras la răspundere pentru neconformitățile sau breșele de securitate a datelor cu caracter personal, din perspectiva GDPR.
DPO este acel gardian ce monitorizează, atenționează și consiliază operatorul pentru respectarea condițiilor de prelucrare impuse de Regulament, e puntea de legătură în cadrul acestui triunghi format de Operator - Persoana vizată - Autoritate. Nu DPO implementează efectiv GDPR, operatorul face asta.

M-am întrebat, și nu o dată, de ce DPO are acest statut și, profesând, iată că mi-a și venit răspunsul:

Operatorul de date este singurul în măsură să pună la dispoziție resursele umane și materiale necesare punerii în  aplicare a măsurilor tehnice și organizatorice identificate a fi necesare (desigur, în mod proporționat), în mediul intern și în relațiile cu terții având autoritatea/ calitatea organizațională de care e nevoie. Pentru că a asigura securitatea și conformitatea  prelucrării datelor cu caracter personal implică, fără excepție, investiție de bani și timp, resurse alocate de operator întotdeauna.

Ce ar fi de făcut? Păi bine, găsesc că avem 2 variante:

  1. Să corectăm traducerea nefericită din Responsabil cu protectia datelor în Ofițer cu protecția datelor, atât în traducerea Regulamentului 679/2016, dar și în Standardul ocupațional ce documentează această ocupație. Veți spune, probabil: bine, bine, dar ofițerul te duce cu gândul la un cadru militar. Adevărat, aș spune, în primă fază, dar mai apoi v-aș aminti că în România există și alt fel de ofițeri, cum este, spre exemplu, un ofițer de stare civilă. Cum putem face această schimbare? Desigur, prin conlucrarea concertată a tuturor factorilor implicați - Autoritate, legislativ, servicii suport, organizații non-guvernamentale care și-au asumat un rol în domeniul protecției datelor cu caracter personal, etc. Și, dacă tot reparăm titulatura DPO, să reparăm și codificarea dată Standardului, codificare ce atestă tot subordonare contradictorie prevederilor din GDPR.
  2. Cea de a doua variantă, cea mai comodă și cea mai accesibilă, dat fiind că este, în sine, non-acțiune, ar fi să trecem cu vederea și să continuăm așa cum s-a și început cu utilizarea titulaturii eronate de responsabil cu protecția datelor. Tentantă perspectivă, însă la fel de păguboasă, astfel încât ani buni de acum înainte DPO va duce o luptă suplimentară de căpătare a unei autorități pe care o are în mod implicit, dar care nu poate produce efectele menite din lipsa cooperării congruente și, mai mult, implicării operatorului în a consuma pași clari în direcția conformității GDPR și în a trata cu respect și asumare recomandările DPO.

De ce acum acest articol?

Pentru că tocmai ce am participat la treia ediție a DPO.Tools organizată de portalul dpo-net.ro și partenerii acestuia, ocazie cu care s-a afirmat că DPO este o prelungire a Autorității și, prin extrapolare, nu mi-aș putea imagina cum Autoritatea și-ar putea îndeplini rolul asumat subordonat fiind operatorului pe care îl investighează. Realizez, pe zi ce trece, tot mai mult că este crucială perceperea corectă a DPO-ului de către operator, mai ales, pentru a permite o conformare obiectivă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de operator, în contextul existent.

O alocare a titulaturii corecte de DPO acestei ocupații, congruentă cu rolul îndeplinit de DPO, consider că este una dintre măsurile de luat prioritar în călătoria pe care GDPR a început-o din 25.mai.2018 în România, facilitând obținerea de claritate în spiritul performanței în implementarea Regulamentului în România.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Despre AUDIT în contextul GDPR

Editorial

Vizualizari: 3591

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

O scurtă definiție

AUDIT - Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard.

În funcție de standard sau domeniul de aplicare se folosesc și alți termeni, cum ar fi: Evaluare, Examinare, Control, Expertiză, Inspecție, Verificare, Testare...

Deci, contrar opiniilor unor "experți", auditul NU este un "checklist" cu întrebări de genul "Nu-i așa că..." care trebuie bifat de către cei auditați.

Auditul este o unealtă indispensabilă unui DPO, pentru a evalua starea de conformare a organizației. Acesta este necesar atât la inceputul unui proces de conformare, periodic pentru a evalua starea de conformare dar și ca instrument pentru testarea eficacității măsurilor implementate, activitate specificată în GDPR, fără de care măsurile luate sunt aproape inutile.

În funcție de scopul, obiectul și standardul de referință al auditului, există mai multe metode de desfășurare a acestei activități. Protecția datelor cu caracter personal fiind un domeniu multidisciplinar, cu multe standarde, metodologii sau legi nationale aplicabile, în afara GDPR (COSO/COBIT, ISO 9001, ISO 27001, ISO 31000, CMMI, 3LoD, GRC, PMP, Legea 190/2018, Legea 333/2003, Legea 506/2004, Ord. 600...) și metodele, tehnicile și mijloacele de audit sunt multiple.

De asemenea, în general nu este eficient ca o singură funcțiune să auditeze toate domeniile și procesele. Pentru aceasta pot fi, de fapt ar trebui să fie, folosite și funcțiunile de control existente, acolo unde ele există și/sau raportările periodice către management.

Metode sau tehnici de audit

  • În mare tehnicile de audit sunt: Prin observație directă, Prin interviuri cu persoanele responsabile/ implicate, Prin analize sociologice ale părerii beneficiarilor, Prin analiza de documente sau livrabile, Prin monitorizarea directă a performanțelor unui proces.

Gradul de precizie al evaluării depinde atât de tehnica utilizată în audit, cât și de experiența auditorului în domeniul auditat, tehnologiile utilizate in prelucrarea datelor... În practică acestea sunt rareori folosite independent, de obicei utilizându-se mai multe tehnici diferite în cadrul aceleeași acțiuni, în vederea crețterii gradului de încredere în rezultatele auditului.

Din punct de vedere al tehnicilor folosite, observația directă și interviurile sunt cele mai dependente de experiența auditorului, analiza documentelor și livrabilelor fiind tehnici cu grad mai mare de încredere, dar dependente de alegerea/ eșantionarea cazurilor ce vor fi analizate, aceste tehnici neputând acoperi toate cazurile.

Monitorizarea directă a preformanțelor unui proces, necesită implementarea prealabilă a unor mecanisme de măsurare, pe cât posibil automatizate, definirea obiectivelor si a indicatorilor de performanță potriviți pentru a măsura eficacitatea și/sau eficiența proceselor monitorizate. De asemenea, este foarte importantă vizibilitatea rezultatelor, prin raportarea acestora în timp real către factorii de decizie.

Acestea sunt întotdeauna urmate de o analiză a informațiilor colectate, având ca rezultat o opinie despre gradul de conformare la standardele de referință, iar în cazul deviațiilor de la acestea, se vor formula recomandări în vederea conformării.

Selectarea tehnicilor de audit cele mai potrivite

În funcție de complexitatea organizației, a proceselor și sistemelor folosite, precum și a cunoștințelor și resurselor necesare se alege cea mai bună variantă posibilă. Important este ca fiecare domeniu, proces să fie auditat, intr-un fel sau altul, periodic.

Evident pe prioritizarea este importantă, domeniile cu risc mare, ca probabilitate de a fi afectate sau ca impact, fiind cele către care ar trebui alocată căt mai multă atenție.

Condițiile inițiale, cultura organizațională

  • Existența documentării structurii organizației, a responsabilităților departamentelor
  • Existența documentării prelucrărilor, a mijloacelor de prelucrare și a datelor prelucrate
  • Existența documentării controalelor existente relevante peentru GDPR
  • Documentarea și comunicarea criteriilor de referință ce vor fi utilizate în audit
  • Defnirea modului de colaborare cu alte funcțiuni implicate in activități de control și monitorizare

Criterii de selecție

  • Importanța procesului auditat (și sau riscul acestuita)
  • Scopul auditului
  • Aria de cuprindere și standardul de referință
  • Cultura organizațională
  • Resursele (umane și tehnologice) existente
  • Experiența auditorului în domeniul analizat
  • Existența unor monitorizări sau audituri specializate

Pași de urmat în cadrul unui audit

1.      Stabilirea scopului, a ariei de acoperire (departamente, procese, controale...)

2.      Stabilirea standardelor de referință și a criteriilor de evaluare a conformității

3.      Selectarea tehnicilor de audit pentru fiecare control

4.      Planificarea auditului

5.      Colectarea informațiilor

6.      Analiza informațiilor și formarea unei opinii profesionale, urmate de recomandări unde este cazul

7.      Validarea opiniei profesionale cu cei implicați

8.      Raportul de audit

9.      Monitorizarea aplicării recomandărilor

Bune practici (din experiența personală)

Primul criteriu al unui audit este asigurarea că există un proces urmat, ceea ce înseamnă un set de reguli generale urmat de toți cei implicați în proces. Faptul că prelucrarea se face diferit de către fiecare executant sau grupe de executanți, în funcție de experiența personală, denotă lipsa unui proces.

Scopul unui audit ar trebui să fie nu doar evaluarea documentării unui proces, ci în special modul efectiv de aplicare al procesului auditat. Modul în care se respectă documentarea sau modul în care se documentează activitatea sunt doar criterii secundare. De (prea) multe ori procesul efectiv de prelucrare este diferit de cel formal (oficial).

De avut în vedere că de obicei un audit este un proces incremental. În funcție de rezultatele obținute în prima rundă planificată este posibil să fie identificate noi nevoi de audit, poate cu noi tehnici, noi mijloace și noi obiective.

Inconsistențele între procesul fomal și prelucrările de fapt sau între rezultatele obținute la interviuri și evidențele , înregistrările sau monitorizările, raportările despre aceste procese sunt un semnal de alarmă și un indicator că auditul trebuie aprofundat.

Un alt aspect de avut în vedere este tratarea excepțiilor. În orice proces definit există excepții ce nu pot fi documentate (sau care nu merită efortul) dar modul de tratare a lor trebuie definit (de obicei acestea fiind în atribuțiile șefului). Merită analizată și frecvența aestor excepții, astfel încât acestea să nu devină reguli.

Un criteriu important în audit, în special pentru GDPR, este existența evidențelor. Lipsa de evidențe (înregistrări ale acțiunilor întreprinse) face imposibilă evaluarea obiectivă a prelucrărilor și demonstrarea acestora, cerință obligatorie conform GDPR. Cauza cea mai des întâlnită este neînregistrarea evenimentelor când au avut loc, cu intenția de a documenta mai tîrziu.... dacă se consideră necesar... și dacă se găsește timp.

În vederea creșterii eficienței și a gradului de încredere este necesară analiza anterioară a monitorizărilor deja existente, a rezultatelor altor forme de audit. Pentru domenii specializate din cadrul unei organizații ( de exemplu IT/ securitate) este o practică întâlnită și recomandabilă de a utiliza rezultatele unor audituri specializate, la care se poate adăuga doar analiza unor cerințe specifice (GDPR) care nu sunt adresate de către auditul specializat. De asemenea efectuarea de audituri împreună cu alte funcții implicate în monitorizarea proceselor aduce o valoare adaugată foarte mare.

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]

Conceptul de „operatori independenți” este sinonim cu fuga de responsabilitate

Portalul dpo-NET.ro – Data Protection Officers Network în parteneriat cu Wolters Kluwer România, NeoPrivacy România, Decalex și unCommon Sense Advisory a organizat in data de 11 Decembrie 2019, în Sala de cursuri Wolters Kluwer România din București, a doua ediție […]

Curtea de Justiție a UE nu a utilizat niciodată expresia de „operatori independenți” în sensul practicii din România

Repere privind dobândirea calității de „operator”, „împuternicit al operatorului”, „operatori asociați” și atribuirea vreunei alte calități a unei entități care prelucrează date cu caracter personal Sumar: Prezentul articol […]

A început Războiul de independență al operatorilor de date din România

Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la operatorii de date cu caracter personal care își proclamă independența peste noapte mă apucă panica. Numai în […]

Legea care a permis partidelor să copieze listele suplimentare încalcă GDPR-ul!?

Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentului general privind protecţia datelor), în vigoare de la 31 iulie 2018, „riscă” să fie […]

ORIZONTUL SECURITATII CIBERNETICE

„If you spend more on coffee than on IT security, you will be hacked. What’s more, you deserve to be hacked” (Richard Clarke) Cunoașteți vreo persoană care a […]

5G este o nouă energie electrică și va fi factorul cheie al lumii inteligente

WebSummit este evenimentul în care an de an giganții HiTech îsi prezintă inovațiile, prin care viața noastra ar trebui să devină mai simplă, mai confortabilă, mai sigură. Totodată […]

Operatorul GDPR în Epoca Internetului

Devine accesul liber la internet în era GDPR o problemă pentru operatori? Într-o proporție covârșitoare operatorii au pagini web de prezentare, contact sau  magazine online, pagini de Facebook, […]

Conformitatea GDPR se construiește cărămidă cu cărămidă

Ce presupune această schimbare din 25 mai 2018 și care este rolul ei? O întrebare cu o greutate, cu părere de rău pentru multe persoane este încă o […]

Principiile prelucrării datelor personale și rolul auditului preliminar

Celebrul GDPR este deja în aplicare de mai bine de un an de zile, suficient pentru ca fiecare antreprenor conectat on-line sau la diverse centre de afaceri să […]

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

Când viața îți oferă lămâii, apelezi la GDPR

Un link postat de Cristiana Deca pe unul dintre conturile ei de social media m-a făcut să mă prăbușesc de râs, dar până să apuc să mă opresc […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Cum ajunge o copie de buletin să coste 10.000 €? Încălcând GDPR-ul, desigur!

În data de 19 septembrie 2019, autoritatea de supraveghere belgiană a publicat un comunicat prin care a anunțat o sancțiune de 10.000 de euro pentru nerespectarea minimizării datelor […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Facebook riscă și îi fură job-ul lui Cupidon

Proaspătul lansat Facebook Dating ridică mai multe semne de întrebare privind confidențialitatea.  Cupidon a fost scos forțat la pensie când Facebook a anunțat ieri lansarea noului sau serviciu […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Curtea de Justiție a hotărât: amprentarea angajatilor contravine GDPR-ului

Decizia Curții de Justiție din Amsterdam din 12 august 2019 pune pe jar mulți dintre angajatori. Control accesul angajatilor sau sistemele de autorizare care utilizează cititoare biometrice sunt, în cele mai […]

Giovanni Buttarelli (1957-2019)

Giovanni Buttarelli, liderul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (EDPS), a murit înconjurat de familia sa în Italia, la vârsta de 62 de ani. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, […]