Andrei Săvescu: Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, prin intermediul cetățenilor

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 1568

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Andrei Săvescu este membru în Baroul București din 1994 și are o vastă experiență atât ca avocat, cât și ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, fiind unul dintre cei mai apreciați practicieni ai dreptului. Predă cyberlaw din anul 2005, la Universitatea Româno-Americană și, din anul 2015, la  Universitatea de Vest din Timișoara. A susținut conferințe și ateliere cu privire la GDPR la care au participat sute de manageri, consilieri juridici și avocați specializați. Este președintele Societății de Științe Juridice din România (2009), coordonator JURIDICE.ro (2004), cercetător asociat în cadrul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (2010) și membru fondator al Asociației pentru Tehnologie și Internet (2004).  A acceptat cu entuziasm să realizăm acest interviu în exclusivitate pentru dpo-net.ro, fiind unul din cei mai renumiți profesioniști din România în domeniul protecției datelor. 

 

Marius Dumitrescu: Scopul GDPR nu este de a da amenzi, ci de a proteja persoanele. Cu toate acestea, după 3 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului, doar 67% dintre Europeni au auzit de GDPR, în timp ce doar 36% au declarat că știu ce este acest regulament (date prezentate de Comisia Europeana în sondajul Eurobarometru). Credeți că aceste cifre sunt rezultatul dezinteresului persoanelor în ceea ce privește protejarea datelor lor?

Andrei Săvescu: O reglementare europeană de care au auzit peste două treimi dintre oameni iar peste o treime știu ce este ea mi se pare foarte mult. Nu cred că există o altă reglementare atât de cunoscută. Probabil că nici măcar Legea 31/1990 nu este cunoscută în România la un asemenea nivel, prin raportare la întreaga populație. În termeni relativi, conștientizarea GDPR este foarte bună, dar în termeni absoluți într-adevăr nu. În ce privește conștientizarea la nivelul instituțiilor și mediului de afaceri, sunt convins că nivelul de conștientizare este foarte ridicat, aproape de 100%.

 Marius Dumitrescu: Care credeți că vor fi consecințele acestei lipse de conștientizare a importanței datelor în rândul persoanelor, pe termen lung?

Andrei Săvescu: Conștientizarea importanței datelor cu caracter personal este relativ scăzută la nivelul publicului larg, deoarece datele cu caracter personal au o importanță mică, pentru fiecare persoană în parte. Oamenii trebuie să fie cunoscuți, ei chiar vor să fie cunoscuți, este foarte normal să fie cunoscuți. De fapt nici nu este normal să acționăm în societate cu un fel de cagulă. Datele cu caracter personal sunt importante când sunt foarte multe, datele unui număr mare de persoane. Ele sunt importante pentru organizații. Cu alte cuvinte, există o foarte mare diferență între importanța datelor cu caracter personal ale unei anumite persoane și importanța unui volum mare de date, ale unui număr mare de persoane. Această diferență la nivelul importanței datelor cu caracter personal este cauza diferenței de conștientizare: persoanele fizice au o conștientizare mai scăzută pe bună dreptate, pentru fiecare în parte datele cu caracter personal au o importanță mică.

Marius Dumitrescu: Este esențial ca persoanele să identifice prelucrările ilegale de date pentru a-și putea exercita drepturile. Cât este de important sa-ți cunoști drepturile atâta timp cât nu poți identifica o prelucrare ilegală? Pe ce ar trebui să se axeze campaniile de informare a persoanelor?

Andrei Săvescu: Conștientizarea drepturilor protejate de GDPR este mai mare decât conștientizarea GDPR. Această împrejurare a fost evidențiată și de sondajul Eurobarometru la care v-ați referit. Protejarea drepturilor persoanelor se realiza și înainte de GDPR, prin mijloace de drept civil. Într-adevăr, înainte de GDPR protejarea drepturilor se realiza atunci când persoanele erau deranjate de încălcarea drepturilor lor. GDPR a adus un element de noutate foarte spectaculos: informarea detaliată, clară și quasi-permanentă a persoanelor vizate cu privire la drepturile lor și cu privire la scopurile și modalitățile în care se realizează prelucrarea datelor lor cu caracter personal. Această încurajare a persoanelor vizate este necesară tocmai din pricina dezinteresului imanent în ce privește fiecare persoană în parte. Uniunea Europeană desfășoară și încurajează o campanie de sensibilizare cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Marius Dumitrescu: Care credeți că ar fi cea mai scurtă cale spre creșterea gradului de conștientizare și complianță GDPR: educarea persoanelor sau educarea operatorilor?

Andrei Săvescu: Operatorii se educă singuri. Instituțiile și companiile pot fi suspectate de multe lucruri rele, însă în realitate greșesc destul de puțin, pentru că ele reprezintă partea activă, dinamică și totodată stabilă, solidă a oricărei societăți. Conștientizarea GDPR și creșterea nivelului de complianță, ca să ne exprimăm barbar, trebuie să vină de la persoanele vizate. Cred că aceasta este calea cea mai bună. Oamenii ar trebui să citească politicile de confidențialitate și să împărtășească doar datele necesare sau pe care doresc să le împărtășească. Educarea persoanelor vizate cred că este calea cea mai bună și totodată cea mai scurtă. Pe de altă parte, cred că acesta este spiritul GDPR: protejarea persoanelor fizice, nu chinuirea operatorilor.

Marius Dumitrescu: În România, până în acest moment, nu prea s-au dat amenzi pentru nerespectarea GDPR, deși autoritatea a condus aproape 1.000 de investigații, adoptând o atitudine orientată spre prevenție și dispunerea de măsuri corective. Considerați că amenzile au un rol important în aplicarea GDPR-ului? Din experiența dumneavoastră  practică, cei mai mulți operatori se conformează cu GDPR din responsabilitate sau de frica amenzilor?

Andrei Săvescu: Prin GDPR Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe operatori, dar prin intermediul cetățenilor, nu prin intermediul Autorităților. Datele personale conferă o anumită putere (comercială) celui care le deține. Transparența este dușmanul puterii în această privință, căci puterea nu are nevoie de transparență, dimpotrivă, preferă să fie ocultă. Autoritatea națională din România a sesizat foarte bine orientarea reglementării europene. Scopul GDPR este să fie pedepsiți cei care sar calul, nu cei care trag la căruță. Potrivit experienței mele, operatorii sunt preocupați de conformarea GDPR. În calitate de consultanți, noi, avocații, răspundem în fiecare zi întrebărilor clienților, atât managementului cât și responsabililor cu protecția datelor. Este adevărat că există o teamă de amenzi, însă nu am sentimentul că acesta este motivul determinant, ci unul mult mai subtil și mult mai frumos, determinat de faptul că GDPR încurajează, la nivelul operatorilor, o dorință esențială și foarte pozitivă pentru afaceri: dorința de a fi ordine.

Marius Dumitrescu: Credeți că instituțiile publice ar trebui sa fie un exemplu pentru restul operatorilor? Punem această întrebare pentru că în România avem un tratament preferențial pentru instituțiile publice, amenda maximă pentru nerespectarea GDPR fiind de 200.000 lei (aproximativ 42.000 euro), cu mult inferior față de ceea ce riscă operatorii privați.

Andrei Săvescu: Da, cred că instituțiile publice ar trebui să fie un exemplu de conformare GDPR. De altfel am sesizat o preocupare constantă la nivel legislativ de a impune instituțiilor conformarea, prin trimiterea la GDPR în numeroase acte normative noi provenind de la Guvern. Fără îndoială că la nivelul instituțiilor conformarea GDPR este mai dificilă, dar asta în principal din pricina constrângerilor bugetare, nu din rea-voință. Pe de altă parte, la nivelul instituțiilor, o eventuală amendă ar putea fi catastrofală pentru persoanele vinovate, atunci când va sosi Curtea de Conturi...

Marius Dumitrescu: Cu toate că România înregistrează cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale Uniuni Europene, 86% dintre utilizatorii români de internet au conturi pe rețelele sociale, ceea ce ne face campionii Europei la acest capitol. Având în vedere scandalurile imense în care au fost implicate rețelele de socializare, fie prin breșele de securitate, fie prin utilizarea ilicită a datelor, putem considera că suntem și cei mai vulnerabili. Cum considerați că ar trebui să se comporte un utilizator de internet, dacă ar fi vorba de riscurile pe care internetul le ascunde?

Andrei Săvescu: Chiar dacă ar cunoaște toate riscurile, cred că utilizatorii de Internet s-ar comporta cam la fel. Pericolele pot fi evitate doar prin inacțiune, ceea ce este în realitate imposibil. De Internet doar moartea ne va despărți. GDPR există tocmai pentru ca persoanele să poată să reclame încălcarea drepturilor lor, apoi intervin autoritățile.

Marius Dumitrescu: Accesul copiilor la internet este deja o normalitate. Ar trebui acest lucru sa ne îngrijoreze? Considerați că o educație privind accesul la internet al copiilor ar trebui să fie o sarcină a părinților sau sistemul de învățământ ar trebui să-și asume acest rol?

Andrei Săvescu: Încă nu înțelegem foarte bine impactul Internetului asupra copiilor. Internetul are un impact devastator asupra copiilor, din perspectiva noastră. Însă din perspectiva lor, a celor care vor trăi în viitor, probabil că lucrurile nu sunt deloc dramatice. Internetul este o realitate virtuală, însă este la fel de real ca orice altceva. Cred că societatea viitorul va fi diferită destul de mult de realitatea de ieri, probabil că nu va mai fi atât de socială și va fi mult mai cibernetică. În ce privește educația privind accesul la Internet al copiilor cred că sistemul de învățământ o să aibă un rol mai important decât părinții, întrucât educația făcută de profesioniști este mai bună decât educația făcută de amatori, părinții sunt educatori amatori. Pe de altă parte, este mai presus de orice îndoială că părinții sunt mai importanți decât sistemul de învățământ, pentru că iubirea este mai importantă decât educația. Tehnologiile software permit un control parental avansat, în așa fel încât părinții să-și poată proteja copiii, cu iubire și multă atenție. Însă utilizarea controlului parental este ea însăși dificilă, întrucât necesită deprinderi tehnice și un discernământ bine antrenat cu privire la pericolele Internetului. Cred însă că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine, părinții tineri sunt mult mai pricepuți, astfel încât iubirea și priceperea lor vor putea, în măsură din ce în ce mai mare, să protejeze și să orienteze copiii.

Marius Dumitrescu: Facebook a lansat Study, un program de cercetare de piață bazat pe recompense. Cum vi se pare un asemenea concept: să fim plătiți pentru datele pe care le facem publice? Este acesta direcție una corectă?

Andrei Săvescu: Oamenii oricum își fac publice date cu caracter personal, iar dacă sunt și plătiți pentru asta e foarte bine. Cred că direcția este una corectă, în măsura în care oamenii sunt conștienți de faptele lor și de efectele faptelor lor. Împrejurarea că oamenii nu sunt mereu foarte conștienți nu înseamnă că ar trebui oprit orice lucru care se face cu un nivel scăzut de conștientizare, căci altminteri ar trebui să ne gândim și la restricții cu privire la mersul pe jos, care nici el nu se bucură de un nivel înalt de conștientizare.

Marius Dumitrescu: Conform unui raport DLA Piper (GDPR data breach survey: February 2019), de la data aplicării GDPR și până în februarie 2019 Autoritatea de supraveghere din Olanda înregistrase 15,400 de notificări de breșe, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Care credeți că este motivul acestei discrepanțe? Suntem noi românii un popor norocos și breșele de securitate ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea?

Andrei Săvescu: Orice sistem informatic este penetrabil. Câtă vreme vom utiliza protocoalele TCP, computerele vor fi penetrate. Diferența de expunere se situează la nivelul costurilor pentru realizarea penetrării. Prin urmare, penetrarea se va face atunci când este suficient de rentabilă. Cred că măsurile de securitate informatică sunt foarte importante, dar nu pentru că ar face imposibil furtul datelor cu caracter personal, ci pentru că măresc costurile care ar trebui făcute de cel care vizează aceste date. Acest mecanism cibernetic nu este însă specific atacurilor vizând datele cu caracter personal, ci este general, pentru orice informații ne-publice ale unei organizații. De aceea, unele organizații neglijează securitatea cibernetică, iar altele îi acordă o atenție specială. Importanța acordată de o organizație securității cibernetice nu este determinată de importanța datelor cu caracter personal, ci de importanța informațiilor ne-publice ale organizației. Organizațiile ar trebui să acorde o importanță specială protecției informațiilor în general, întrucât ele trebuie să protejeze informații cu mult mai importante decât cele care privesc datele cu caracter personal. Așa se și întâmplă în realitate: protecția informatică a datelor cu caracter personal este exact la nivelul la care se află protecția informatică a organizației. Din această perspectivă, GDPR are un rol social foarte pozitiv, întrucât cu ocazia demersurilor pentru protecția datelor cu caracter personal, organizațiile vor asigura și protecția generală a informațiilor pe care le gestionează.

Marius Dumitrescu: Identificarea riscurilor este unul din cei mai importanți pași spre complianța GDPR. Dar dacă noi nu reușim să identificam nici breșele, cum am putea identifica riscurile?

Andrei Săvescu: Riscurile cu privire la protecția datelor cu caracter personal au o sferă mai largă decât riscurile informatice. Cel mai frecvent breșele sunt mai mari decât riscurile, pentru că nu există interes pentru exploatarea breșelor.

Marius Dumitrescu: A trecut un an de la intrarea în vigoare a GDPR. Ce s-a schimbat în decursul acestui an?

Andrei Săvescu: Cea mai importantă schimbare este creșterea numărului de specialiști. Această schimbare este foarte pozitivă. GDPR este mult mai cunoscut, el constituie o preocupare constantă pentru operatori, ceea ce a determinat creșterea numărului de specialiști. Acest trend cred că se va menține, și este foarte bine că va fi așa. O altă schimbare este scăderea fricii. Acum un an, frica era cauza unor reacții exagerate din partea operatorilor, reacții de natură să împiedice funcționarea normală a organizației. Acum un an, operatorii aveau tendința să sufle în iaurt. În acest moment lucrurile sunt mai așezate, iar GDPR produce efectul vizat, acela de generator de ordine în activitate. Și această schimbare mi se pare foarte bună.

Marius Dumitrescu: Cum vedeți implementarea Directivei NIS în România? Care sunt cele mai mari provocări? Ce măsuri au fost luate până în prezent?

Andrei Săvescu: Securitatea rețelelor și sistemelor informatice este o provocare pentru că necesită costuri mari, pricinuite de necesitatea utilizării unor echipamente scumpe și de necesitatea implicării unor oameni foarte calificați și foarte inteligenți, deci puțini, deci scumpi. Securitatea informatică este poziționată în zone stratosferice ale intelectului uman. Cauza dificultăților nu poate fi eliminată, pentru că adevărata cauză este modul în care a fost conceput Internetul. O schimbare a mecanicii intime a Internetului ar rezolva problemele legate de securitatea sistemelor informatice, însă probabil că asta nu se va întâmpla în curând, din pricină că problemele de securitate sunt, pentru organizații relevante, fructuoase. Prin urmare, cred că preocuparea pentru securitatea sistemelor informatice trebuie să fie în continuare susținută.

Marius Dumitrescu: Cine credeți ca ar trebui să se implice mai mult în diseminarea importanței datelor personale? Instituțiile publice, Autoritățile naționale de supraveghere sau ONG-urile din domeniul protecției datelor?

Andrei Săvescu: Am observat că Autoritatea Națională are o foarte bună implicare în diseminarea informațiilor privind protecția datelor cu caracter personal, atât în nume propriu, cât și prin sprijinirea inițiativelor în acest sens ale instituțiilor, ONG-urilor și chiar ale agenților economici. Cred că ONG-urile, așa cum este cel pe care îl conduceți, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, pot face lucruri frumoase, și chiar fac. Protecția datelor cu caracter personal merită toată atenția care îi este deja acordată, și chiar mai mult.

Marius Dumitrescu: Vă mulțumesc.

Andrei Săvescu: Vă mulțumesc și eu pentru atenția pe care mi-ați acordat-o adresându-mi aceste întrebări și vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră, pe care o apreciez în mod special!

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2188

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament nu înseamnă altceva decât crearea cadrului în care datele cu caracter personal și special ale pacienților să fie protejate. Atacurile cibernetice asupra spitalelor din România demonstrează vulnerabilitatea sistemului sanitar în fața avansului tehnologiei, dar și lipsa de interes și implicare a conducerii spitalelor pentru a avea un plan de conformare adecvat, pentru că incidentele de securitate trebuie văzute ca o chestiune de regulă, apar ca urmare a nerespectării unui soi de disciplină într-un anumit domeniu. În sistemul sanitar românesc gradul de conformare GDPR se află sub pragul de 15%, atrage atenția Marius Dumitrescu, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD). Într-un interviu acordat Revistei Health, președintele ASCPD a oferit mai multe detalii despre riscurile neconformării GDPR, care sunt vulnerabilitățile, dar și care ar fi măsurile necesar a fi implementate pentru protejarea datelor pacienților.

A trecut mai mult de un an de la aplicarea Regulamentului UE 679/2016 și în România vorbim deja  de breșe de securitate în sistemul sanitar. Din acest fapt se poate deduce că sistemul încă nu este pregătit întru totul pentru protejarea datelor cu caracter personal?

MD: Spitalele sunt o țintă a atacurilor ransomware în toată lumea, nu doar în România. Foarte multe astfel de incidente au fost raportate de spitale și înainte de 25 mai 2018, dar în ultimii ani am observat că specialiștii vorbesc despre o creștere exponențială a numărului de cazuri. Sunt trei întrebări la care autoritățile române și managerii spitalelor trebuie să găsească răspunsuri cât mai curând: ”de ce sunt vizate spitale din România?”, ”de ce sunt
așa de multe incidente în domeniul sanitar?” și, poate cea mai importantă întrebare, ”putem evita să devenim ținta unui atac cibernetic?”.

Ransomware-ul este un virus sau mai bine spus un software malițios care blochează accesul la fișierele stocate într-un sistem informatic, solicitând plata unei sume de bani în schimbul redobândirii accesului la acestea. De cele mai multe ori, fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate nici după efectuarea plății către atacatori. Acest tip de malware nu urmărește o vulnerabilitate a sistemului informatic ci o eroare umană, de cele mai multe ori fiind transmis ca atașament al unui e-mail, sub forma unei facturi, a unei comenzi sau alt tip de document, păcălind astfel utilizatorii mai puțin conștienți sau vigilenți. Interesant este faptul că acest tip de malware nu ar fi putut depăși filtrele antivirușurilor existenți pe piață, ceea ce subliniază o primă problemă din spatele acestui atac în spitalele din România: spitalele atacate nu aveau sisteme antivirus actualizate, iar angajații acestora nu au fost instruiți cu privire la  identificarea unor asemenea atacuri.

La o analiza mai atentă a infrastructurii din domeniul sanitar românesc identificăm încă un număr mare de echipamente conectate care nu beneficiază de ultimele patchuri de securitate sau chiar folosesc sisteme de securitate care nici măcar nu mai sunt actualizate de producători. De exemplu Windows XP, care nu mai beneficiază de suport și actualizare din partea Microsoft este folosit în continuare pe scară largă în sistemul sanitar românesc, făcând posibilă funcționarea aparatelor de radiografii dentare, RMN-uri sau CT-uri. Prin infectarea unuia dintre aceste computere cu sistem de operare învechit se poate infecta apoi foarte simplu întreaga rețea.
Evident, ne întrebăm de ce nu sunt așa de ușor de înlocuit aceste sisteme de operare învechite și răspunsul ar trebui sa îl căutăm fie la producătorii de echipamente medicale care ar trebui să actualizeze gratuit softurile de interfață cu echipamentul astfel încât să funcționeze în aceiași parametrii și pe sistemele de operare mai noi, fie la managementul unităților medicale care au amânat investițiile în sisteme noi de operare din lipsă de fonduri sau pur și simplu pentru că echipamentele funcționează normal, chiar dacă sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice.

Ce tip de malware a infectat sistemele din spitalele românești?

MD: În urma unei investigații derulate de specialiști în securitate cibernetică din cadrul CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, s-a constatat că formele de malware responsabile de atacurile cibernetice recente asupra unor spitale din România au fost Maoloa și Phobos. Acești doi malware nu sunt o noutate absolută, Maoloa fiind prima dată descoperit în februarie 2019, iar Phobos era cunoscut încă din decembrie 2018.

ASCPD a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului 2019, în urma sondajului „GDPR in HEALTH România” realizat în decembrie 2018.  Astfel, ASCPD a semnalat atunci faptul că 37,44% dintre instituțiile sanitare cuprinse în analiză s-au confruntat cu incidente de securitate și cu toate acestea 73,85% din total nu au implementat un plan de reacție la incidentele de securitate. 70,26% încă foloseau adrese de email @yahoo.com sau @gmail.com în interes profesional în interiorul rețelei, expunând astfel organizația unor riscuri care pot fi evitate. Mai mult, 11,28% nu aveau implementate sisteme tehnice de protecție antivirus, cel mai des invocând lipsa fondurilor. Fiecare organizație, nu doar cele din domeniul sanitar, trebuie să implementeze un plan de răspuns la incidente de securitate prin care să identifice și să descrie rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns în cazul unei breșe de securitate și apoi să realizeze simulări practice pentru a testa modul de reacție a angajaților în cazul unui atac cibernetic.

Securizarea datelor pacienților este importantă într-un sistem de sănătate. De ce în spitalele publice din România nu s-au luat obligatoriu măsuri pentru a proteja aceste date?

MD: Accesarea datelor pacienților este crucială pentru îndeplinirea actului medical. Astfel, în urma atacului cibernetic din iunie 2019, sute de pacienți români nu au putut beneficia de serviciile medicale în spitalele afectate, fiind invitați să revină ulterior sau încurajați să apeleze la serviciile altui spital. Recunoașterea valorii acestor date de către ministrul Sănătății este un cuțit cu două tăișuri.

Deși semnalul era orientat spre mobilizarea instituțiilor medicale în vederea prevenirii altor atacuri, atunci când afirmi că “10.000 de euro sunt nimic față de datele stocate acolo”, recunoscând că în trecut s-a optat pentru plata recompenselor solicitate de atacatori pentru decriptarea datelor, acest mesaj poate fi perceput de atacatori drept o încurajare de a continua atacurile și de a solicita recompense mult mai mari.

Recuperarea datelor, fie că este realizată de specialiști în IT sau prin achitarea recompensei solicitate de atacatori, este mult mai costisitoare decât adoptarea măsurilor de securitate necesare prevenirii unor asemenea atacuri. În totală contradicție cu mesajul ministrului Sănătății, instituțiile și companiile cu competențe în domeniul securității cibernetice, printre care CERT-RO, Cyberint și Bitdefender, sfătuiesc utilizatorii infectați “să nu plătească atacatorilor taxele de decriptare solicitate”.

Plata recompensei nu reprezintă o garanție că infractorii își vor onora promisiunea și le vor reda accesul la date și, în plus, ar putea fi țintite din nou de aceeași grupare, întrucât au deja un istoric de buni platnici. Echipa CERT-RO îndeamnă fiecare operator să raporteze astfel de incidente de securitate la numărul de telefon 1911 sau pe mail (alerts@cert.ro), cu includerea a două fișiere infectate (criptate) pentru analiză. Se recomandă să fie atașate acele fișiere într-o arhivă, protejate cu o parolă, care să fie specificată în textul mesajului.

După atacul cibernetic asupra spitalelor Ministerul Sănătății a emis o adresă prin care a informat unitățile spitalicești ce măsuri trebuie luate pentru a preveni atacurile cibernetice, recomandări emise inițial de CERT-RO. ASCPD a atras atenția că pe lângă cele recomandate de CERTRO ar mai fi nevoie de o serie de măsuri, necesar a fi implementate. Despre ce este vorba?

MD: Apreciem ca foarte importante aceste recomandări, însă atragem atenția că  prevenirea atacurilor cibernetice nu ar trebui să se limiteze la această listă, motiv pentru care am mai sublinia câteva măsuri importante: auditarea sistemelor IT în vederea identificării vulnerabilităților; implementarea unor politici clare privind prelucrarea datelor personale; criptarea datelor stocate pe dispozitivele mobile (laptop, tabletă, memorii USB) pentru
a împiedica accesarea datelor în caz de pierdere sau furt; criptarea datelor personale transmise prin e-mail; interzicerea accesării datelor de pe CD, DVD, stick-uri USB sau altele asemenea, dacă provin din surse nesigure; echipamentele de lucru care stochează date personale vor fi parolate, vor fi blocate atunci când nu vor fi utilizate (ctrl+alt+del → lock this computer); asigurarea unui sistem de management al accesului, astfel încât fiecare utilizator să se logheze la echipamentul de lucru cu user și parolă proprii.

Una dintre cele mai importante aspecte pe care nu am regăsit-o în adresa Ministerului este necesitatea instruirii personalului. Un personal instruit va fi mult mai vigilent, va identifica eventuale pericole și va cunoaște procedurile pe care trebuie sa le urmeze pentru a identifica, semnala sau limita efectele unui atac cibernetic.

Conștientizarea pericolelor în domeniul securității este o parte esențială a formării angajaților și este cel mai eficient mod de a menține companiile în siguranță, de la intruși și hackeri. Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc gradul de protecție al vieții private, dar trebuie să conștientizăm în primul rând că cea mai mare vulnerabilitate în cadrul unei organizații este chiar resursa umană. Este nevoie de educație a personalului mai mult decât de investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Dincolo de educația personalului cât este de important ca operatorul de date, în cazul spitalelor, managerii, să renunțe doar la a căuta soluții formale și să aleagă complianța la GDPR personalizând implementarea acestui Regulament pe unitatea pe care o conduce?

MD: În tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creşterea birocraţiei şi despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm şi să îl obţinem unii de la ceilalţi, respect de care am uitat datorită banilor obţinuţi prin tranzacţionarea datelor personale şi a informaţiilor confidenţiale, efect direct al evoluţiei exponenţiale a tehnologiei.

Noi, ca operatori de date, trebuie să renunţăm la a mai căuta soluţii formale. Complianţa GDPR nu se obţine apăsând butonul „Print“, orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor. Spitalele din România sunt atacate pentru că sunt vulnerabile și este profitabil având în vedere valoarea informațiilor și caracterul sensibil și mai ales precedentele create prin plata rascumpărării accesului la date. Putem evita aceste incidente dacă în
primul rând renunțăm la mentalitatea că “mie nu mi se poate întâmpla” și investim în instruirea resurselor umane, implementând planuri și proceduri de lucru în caz de atac cibernetic și alocând fonduri pentru a impune măsuri adecvate de protecție tehnică și organizatorică.

După data de 25 mai 2018, au fost aplicate amenzi pentru neconformare în spitalele din Europa?

MD: Spitalul Haga din Olanda a fost amendat în acest an pentru neasigurarea unui grad adecvat de securitate a datelor pacienților săi., cu suma de 460.000 euro. Spitalul Barreiro din Portugalia a primit o amendă de 400.000 euro pentru incapacitatea de a asigura confidențialitatea și integritatea datelor din sistemul lor. În urma investigației s-a constatat că angajații spitalului au avut acces la datele pacientului prin profiluri false.

Participați frecvent la conferințe GDPR organizate la nivel European. Din informațiile prezentate care este gradul de implementare al GDPR în alte țări din Europa și cum stă România la acest capitol?

MD: Procentul de operatori care au adoptat și implementat principiile GDPR este greu de calculat cu exactitate, dar având în vedere că numai în domeniul public avem peste 42.000 de autorități, toate cu obligația de a fi implementat deja măsuri tehnice și organizatorice, și cunoscând sistemul sanitar din ultimii 18 ani, estimez că gradul de implementare nu a depășit procentul de 15%. Putem, în schimb, să analizăm poziția țării noastre din punct de vedere al notificării breșelor de securitate și a investigațiilor derulate de autoritățile de supraveghere europene. România este extrem de departe de media europeană în ceea ce privește plângerile privind prelucrările ilegale de date personale. De exemplu, în perioada cuprinsă între 25 mai 2018 și până în februarie 2019 la nivelul UE au fost raportate nu mai puțin de 59.000 de breșe de securitate. Campioni la acest capitol au fost olandezii, cu 15.400 breșe notificate, în timp ce România număra la acea vreme doar 270. Analizâd această situație am găsit două răspunsuri posibile: ori noi, românii, suntem un popor norocos și atacurile cibernetice ne evită, ori nu recunoaștem o breșă de securitate nici dacă ne împiedicăm de ea.

Mai mult, din Raportul European Data Protection Board, care cuprinde datele înregistrate de autoritățile de supraveghere în primele 9 luni de la aplicarea GDPR-ului, aflăm că autoritățile europene de supraveghere au deschis în total 94.622 de investigații, din care aproape 65.000 au survenit în urma notificărilor privind încălcarea datelor (a breșelor de securitate). În România s-au efectuat 460 de investigații din oficiu (69 din sesizări și 391 în urma
încălcărilor notificate autorității) și 456 de investigații dispuse în urma plângerilor persoanelor vizate, care erau aproximativ 5000.

Unul dintre motivele pentru care avem acești indicatori este bugetul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care este cu aproape 50% mai mic decât necesarul estimat de EDPB și în al doilea rând schema de personal a autorității care este mult subdimensionată, necesitând o suplimentare de 142%. Conform datelor oferite de reprezentantul autorității, chiar dacă în orgnigramă sunt prevăzute 85 de posturi, structura organizatorică actuală numără 34 de angajați, cu tot cu șoferi și personal TESA. Apreciez că a fost o muncă titanică să efectuezi acest număr de investigații cu un așa număr redus de persoane angajate în cadrul Autorității.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 1427

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita în domeniul asigurarilor, alaturi de cei mai experimentati profesionisti in protectia datelor din asigurari. În domeniul Securitatii Informatiilor este Auditor ISO 27001. Adriana Ceaușescu a făcut parte din echipa care a câștigat titlul de "GDPR Summer Challenge Champion" 2019 în cadrul competiției lansate și organizate de portalul dpo-NET.ro

Poveste-ne un pic despre tine ca persoană, ca experiență, despre proiectele sau realizarile din domeniul protecției datelor. 

AC: Numele meu este Adriana Ceaușescu, lucrez ca Data Protection Officer pentru o clinică, pentru un magazin online foarte cunoscut, o societate de asigurări și am mai multe proiecte de IMM și învățământ. Experiența mea din aceste domenii cumva m-a ajutat să pot să fac fata cerintelor situațiilor din concurs.

Când ai descoperit domeniul protecției datelor și cum?

AC: Lucrând în partea de marketing online și web development, practic m-am ocupat de tot ce ține de dezvoltare și de a avea o prezenta online corespunzătoare, am avut contact la un moment dat cu o companie care a fost sancționată pentru că nu folosea un modul de cookie, asta întâmplându-se înainte de 25 mai 2018, ziua din care GDPR-ul este aplicabil. Am stat și am analizat domeniul, m-am informat, am implementat acel modul, am început să citesc și să înțeleg legislația națională și europeană și de atunci practic pot să spun că am început să pun cărămidă cu cărămidă la specializarea mea în acest domeniu.

Ai avut tendința la început sa obții certificări naționale sau internaționale, ai participat la cursuri ?

AC: Sunt de părere că pentru a începe să lucrezi într-un domeniu atât de nou cum este protecția datelor trebuie să ai niște cursuri, o îndrumare. Într-adevăr am citit foarte multe documente, am studiat legislația, ghiduri, jurisprudența din domeniul protecției datelor, dar am ales să urmez cursurile IAPP, International Association of Privacy Professionals, respectiv certificările CIPP/E si  CIPM. La finalizarea acestor cursuri am dat și un examen care nu era cum am visat eu, din aspecte teoretice. Toata lumea știe cum se desfășoară cursurile din România, se predau la curs aspecte teoretice și când ajungi să implementezi, cand te lovesti de practică, ai o problemă. La fel au fost și cu examenele, pe care le-am picat și m-am hotărât să obțin această certificare după ce consider ca am acumulat destul de multă experiență încât să nu mai am emoții.

A fost demotivant momentul în care ai picat acel examen?

AC: Nu, pentru mine a fost un moment în care mi-am dat seama că degeaba știi teorie dacă nu cunoști practica și cred că tocmai asta ne separa pe noi, Responsabilii în protecția datelor de un avocat. Un DPO lucrează zi de zi, se lovește de situații, de moduri în care trebuie să implementeze cerințele Regulamentului, în timp ce un teoretician va ști mereu ce trebuie făcut doar la nivel de teorie.

Știu ca ești și membru al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor. Cum ai făcut acest pas? De ce ai luat decizia sa te înscrii în o asociație?

AC: Sunt membră pentru că îmi doream sa aparțin unei comunități de specialiști care pot să mă ajute atunci când am situații la care nu sunt sigură ce trebuie să fac și vreau să vă spun că avem grupuri pe rețele de socializare unde ne ajutam. Am o problemă și obțin imediat mai multe sfaturi de la colegi. De asemenea vreau să vă spun că în proiectele derulate de Asociație nu am avut mare implicare dar eu mă mândresc, promovez asociația ori de câte ori pot, la diferitele emisiuni radio sau TV la care am participat și în cadrul întâlnirilor cu alți DPO la care am participat, tot timpul dau exemplul Asociației „Veniți,  înscrieți-vă aici că veți obține sfaturi, informații și recomandări de la specialiști din domeniu, specialiști poate cu mult mai multă experiență decât aveți voi sau din industrii pe care voi nu le cunoști, specialiști cărora poți să le ceri sfaturi și care îți vor oferi soluții. 

A trecut mai mult de 1 an de zile de când se aplică acest Regulament European. Care crezi că a fost cea mai mare provocare în aceasta perioada ?

AC: În primul rând instruirea și conștientizarea angajatorilor la nivelul implementării cerințelor GDPR într-o companie. Am apoi am avut situații în care conștientizarea managementului cu privire la faptul că trebuie să aibă în vedere și să respecte cerințele Regulamentului lăsa de dorit. Nu poți aborda protecția datelor spunând „ asta vreau, asta nu vreau, respectarea GDPR-ului nu poate fi negociată. Apoi cred că modul de lucru în anumite compani mari, care au structuri greoaie, departamente care nu comunica, care practic sunt stat în stat. În altă ordine de idei în România observ că alegerea unui DPO este tratată superficial de manageri. Să luam o instituție publica ca exemplu, pentru ca aici am întâlnit cele mai multe situații de genul acesta, îi este mult mai ușor să numească un DPO formal, adică secretara, pe care o trimit la un curs și se așteaptă ca acea secretară să facă față tuturor situațiilor complicate. Luăm exemplul școlilor, în general secretara este DPO. Secretara nu știe ce să facă și nu mai afișează anumite informații pe care trebuia sa le afișeze la avizier, deși poți să ai soluții. Un DPO ar trebui sa vină cu soluții ca să poți să afișezi. Nu există conștientizare la nivel de top management, conștientizarea angajaților lipsește deseori și de foarte multe ori este dificil sa impui o cultura organizationala în ceea ce privește protecția datelor. Oamenii nu vor să mai facă și altceva pentru ca este un efort. Respectarea Regulamentului este un efort din partea angajatului în plus față de ce are de făcut și sunt cumva reticenți. Sper ca în următorul an sa găsim măsuri prin care să putem sa ameliorăm aceste discrepanțe.

Asta era următoarea întrebare, ce vezi util a se intampla în următorul an?

AC: Cred ca după un an, fiecare companie ar trebui să tragă linie și să vadă cum stă. Pur și simplu să-și facă un audit intern, o verificare. „Hai sa vedem cum stăm noi din punct de vedere al respectării Regulamentului. Suntem conformi,  unde avem probleme?”. Mă aștept ca aceasta analiză să fie făcută până la sfârșitul lui decembrie 2019, astfel incat la începutul lui 2020, începaâd din ianuarie, să repare acele probleme legate de implementare, pentru că sunt sigură ca nu exista companii 100% conforme din punct de vedere al GDPR-ului. La asta mă aștept. Să instruiască mai mult și să conștientizeze mai mult angajații, să facă simulări din punct de vedere al incidentelor de securitate și să le explice de ce este important să raporteze. Foarte mulți dintre angajați, nu știu dacă cum să recunoască și să raporteze un incident de securitate. Nu identifica faptul că, de exemplu, pierderea unui document, pe strada, fie ca este vorba de document fizic sau nu, este breșă și trebuie să o raporteze superiorilor. Nu le taie nimeni capul dar incidentul trebuie raportat, trebuie analizat, ca să împiedici riscul de a fi amendat și riscurile de a încălca drepturile unei persoane vizate.

Cum ai descoperit acest concurs care s-a desfășurat în august, organizat de dpo-net?

AC: Pai, în primul rând că sunt foarte activă și citesc toate informațiile care îmi vin prin social media și online. Sinceră să fiu chiar îmi doream de mult un asemenea exercițiu, să pot să testez și eu cum aș face într-o anumită situație, cum as reacționa în altă situație. Așa am descoperit, prin intermediul internetului. Concursul în sine dar și organizarea lui pot să  spun că merită toate laudele. Ideea a fost fantastică și vă mai spun ceva, am avut o situație în concurs cu privire la acordarea unor informații către poliție. Ei bine, vreau să vă spun că aceeași situație s-a întâmplat în practica, pentru mine la câteva zile distanță. Am avut o asemenea solicitare adresată unei companii unde activez ca Data Protection Officer și cumva m-a bufnit râsul pentru că deja știam ce să fac, cum sa fac, totul a decurs fără nici o problemă. M-am bucurat, zic ”uite, am o practică, am o experienta, știu cum să aplic, nota 10”.

Cum a fost experinta concursului? A fost dificil? Cat timp ti-a luat? Cum a fost să-ți cunoști echipa?

AC: Cu ocazia participarii la concurs m-am hotarat sa îmi iau concediu, mai mult decat ar fi trebuit. Era și perioada vacanței prelungite, când toată lumea stătea la mare sau se plimba, iar eu mă trezeam de dimineață și vroiam să văd ce provocări am primit ca să pot să reacționez, să pregătesc împreuna cu echipa documentele pe care trebuia sa le avem pentru a lua măsurile ce se impuneau. N-a fost ușor, deci n-a fost ușor deloc, dar uite că împreună cu colegii mei am reușit să facem cât mai bine cu putință față unor situații legate de GDPR. 

Care a fost cea mai mare lecție pe care ai primit-o în relația cu colegii tai?

AC: În primul rând, să lucrez în echipă. Eforturile din punct de vedere al GDPR-ului sunt eforturi de echipa, un DPO trebuie sa învețe să lucreze împreună cu juridicul, împreună cu IT-ul, împreună cu managerul de resurse umane, cu top managementul, trebuie să știe să-și formeze o echipa și atunci pentru mine a însemnat foarte mult. În unele situații nu eram de acord cu colegii mei dar văzându-le elanul am zis ok, e de preferat să fim o echipa și fiecare ne împarțeam task-urile, am lucrat foarte bine cu ei. Culmea, nu știam cine sunt, de unde sunt și am aflat ulterior concursului  că unul dintre coechipieri merge la aceeași sală de fitness cu mine și mai mult decât atât locuiește în orașul în care locuiesc eu.

Trebuie să menționâm că  echipele au fost alese aleatoriu și nu se cunoșteau înainte și nici jurații nu au jurizat în cunostinta componenței echipelor.  Ce înseamnă pentru tine titlul de GDPR Summer Challenge Champion?

AC: Vă spun sincer că nu m-am așteptat. Am făcut greșeli în timpul concursului, mi-am și dat seama apoi, deci au fost și din partea noastră niște scăpări. E normal, nu suntem perfecți, suntem perfectibili. Pentru mine, concursul aceasta înseamnă multă experiență acumulată, înseamnă a învăța cum să lucrezi cu o echipă, a învăța să delegi task-uri și mai mult decât atât, am învățat că este importantă practica. Este importantă experiența pe care o câștigi, mai mult decât teoria. Degeaba mergi la un curs dacă nu practici ceea ce înveți la curs. Teoria trebuie aplicată iar aplicabilitatea ei este mai dificilă.

Mai ții legătura cu colegii tai de echipa?

AC: Da, clar! Vă spuneam că unul dintre colegii de echipa este coleg cu mine la sală, ne-am și întâlnit la sală și am hotărât să ieșim, împreună cu alți specialiști din domeniu, să discutăm despre proiecte, despre situația GDPR din țară și din domeniile în care activăm. Cu celelalte colege avem un grup pe Facebook, ne mai trimitem situații mai cerem păreri „uite am situația asta, ce trebuie să fac?” și fiecare vine cu recomandări. Da, ținem legătura, de asemenea și pe platforma pe care concursul s-a desfășurat sunt discuții, avem informații, mai vin și studii de caz. Ținem legătura și m-ar bucura să rămână comunitatea stransa și în jurul  platformei online construite.

Concluzionând, ce sfat ai avea pentru o persoana vizată și ce sfat ai avea pentru un reprezentant al unui operator, unul din top management?

AC: În primul rand, persoanele vizate ar trebui să înțeleaga ca datele lor cu caracter personal înseamnă bani, sunt o valută, au o valoare toate datele și atunci, de fiecare dată când li se solicită aceste date cu caracter personal, să se întrebe de ce. „De ce aveți nevoie de copie după cartea mea de identitate?”. Este acea teorie a celor 5 „De ce” ca să ajungi la adevăratul scop.

O teorie pe care copii mici o știu foarte bine.. 

Da, și pe care noi adulții o uităm. Deci, în primul rând să fie conștienți că datele lor reprezinta o valoare și să își cunoască drepturile. Au drepturi prin GDPR  și știu că foarte mulți români sunt supărați pe bănci, poate nu ar trebui sa spun, dar când te duci ți se face o copie după cartea de identitate care, în unele situații înseamnă prelucrare abuzivă. Dacă schimbă mai puțin de 3000 de euro nu se încadrează la a fi frauda. Nu ne vom putea opune, dar ar trebui să întrebăm de ce.

Pentru operatori, să înteleagă că nu este la latitudinea lor, ca vor sau nu vor. Respectarea cerințelor Regulamentului este o obligativitate, ai obligația aceasta și nu poți să o faci formal. Niște hârtii nu-ți rezolva partea de respectare a datelor cu caracter personal ci trebuie să se implice și dacă nu exista implicarea top managementului atunci proiectul acesta nu va avea succes de la început. Top managementul trebuie conștientizat. Trebuie să înțeleagă importanța respectării drepturilor persoanelor vizate și protejarea datelor cu caracter personal. 

Ce sfaturi ai pentru specialiști și viitorii specialiști în protecția datelor ?

AC: Niciodată să nu te oprești din învățat, niciodată să nu te oprești din citit, din documentat, niciodată să nu te oprești din a înțelege industriile în care activezi, sa le înțelegi specificul, să le înțelegi legislația și să te întâlnești cu specialiștii din domeniul respectiv. Adică dacă lucrezi în domeniul medical, discută cu medicii, vezi care sunt problemele pe care le au ei, explică-le și tu. Eu chiar fac pentru medicii cu care colaborăm pastile video de 5 minute, odată pe săptămână am o pastila video care se pune în sala de mese. 5 minute le ia, cât mănâncă se pot uita. Adică pe deoparte să conștientizeze iar pe de alta parte să nu înceteze niciodată să se documenteze, să învețe tot timpul pentru că este un domeniu în care dacă nu ții pasul nu poți să faci față. Lucrurile se schimbă foarte, foarte rapid.

Mai  este un mesaj la care eu țin foarte mult, ținând cont că a început școala, m-aș bucura ca toți copii, cadre didactice, părinți, să înțeleagă că și minorii au drepturi, să înțeleagă că pozele pe care noi le punem pe Facebook cu copii noștri ar trebui limitate. Ar trebui sa nu mai partajăm atât  de multe informații despre ei. Au drepturi și trebuie sa le respectăm datele lor cu caracter personal. 

Aștept următoarea ediție, GDPR Winter Challenge din ianuarie 2020, să vedem cat de solicitantă va fi!

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]

Gordon Wade: “ANSPDCP este pregătită să treacă de la o abordare tolerantă la una activă”

Gordon Wade este avocat specializat în confidentíalitatea și protecția datelor la PwC Legal Middle East, cu sediul în Dubai, și a acceptat cu entuziasm să ofere un interviu […]

Nicolae Ploeșteanu: „ONG-urile sunt cele care trebuie să se implice cel mai mult în România”

Nicolae Ploeșteanu a absolvit studiile juridice în anul 1995, la București și este Doctor în drept din anul 2005, făcând numeroase specializări în țară și în străinătate, în […]

Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei […]

Daniel Suciu: A fost nevoie de două amenzi pentru a readuce GDPR-ul în vizorul operatorilor

În cei peste 30 de ani de activitate profesională, Daniel Suciu s-a implicat activ în aproape toate ariile de interes pentru Protecția datelor. A avut curiozitatea și oportunitatea […]

Analizăm prima amendă GDPR din România împreună cu Cristiana Deca

Anunțul primei amenzi GDPR în România a răsunat pe toate canalele de știri, stârnind interesul multora, motiv pentru care am rugat-o pe Cristiana Deca, unul dintre primii specialiști […]

Sergiu Bozianu: În Republica Moldova putem aplica amenzi contravenționale persoanelor cu funcție de răspundere

Sergiu Bozianu este în primul rând un profesionist în domeniul protecției datelor din Republica Moldova, ultima funcție publică fiind cea de director adjunct în Direcția Generală Supraveghere și […]