ANAF-ul impune actualizarea documentelor pentru a respecta GDPR

Administratie Publica

Vizualizari: 7052

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Clienții IFN-urilor si a CAR-urilor trebuie să semneze un nou acord​ prin care sunt de acord ca împrumutătorul să transmită datele personale la ANAF în vederea interogării informațiilor de natură fiscală, avand in vedere modificarile la Ordinul 3731. IFN-urile vor solicita acordul, scris, fie pe suport de hârtie, fie în format electronic, exprimat în condițiile legii, persoanelor fizice și persoanelor juridice, respectiv semnarea unui acord de consultare, transmitere și prelucrare a informațiilor din bazele de date ale Ministerului Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală precum și a Datelor cu Caracter Personal, aparținând Clientului denumit generic "Acord". Acest acord va conține datele de identificare ale persoanelor (CNP, CUI), datele de contact (adresa) precum și mențiunea expresă cu privire la valabilitatea acordului (Acordul este valabil 5 zile lucrătoare de la data semnării de către contribuabil). 

Ca urmare a Ordinului nr. 3731 din 29 decembrie 2016, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a încheiat protocoale de colaborare cu 52 de instituții financiare nebancare, înscrise în Registrul general, Registrul special şi în Registrul Instituțiilor de Plată al Băncii Naţionale a României .

La data de 25.05.2016, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2016/679 şi, potrivit dispoziţiilor art.99 alin.(2), este aplicabil de la data 25 mai 2018 iar prevederile lui sunt aplicabile direct pe teritoriile statelor membre U.E., fără ca, în principiu, să mai fie necesare măsuri de transpunere ori implementare. Totuşi, Regulamentul de referinţă prevede faptul că în anumite situaţii sunt necesare dispoziţii de implementare la nivel naţional sau statele membre sunt abilitate să adopte anumite dispoziţii legale interne. Regulamentul general privind protecţia datelor, prevede norme specifice potrivit cărora se pot realiza operaţiunile de prelucrare, stabilind atât principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal cât şi condiţiile de legalitate a prelucrării. În consecinţă, dispoziiţiile legale menţionate trebuie avute în vedere la încheierea unui act de cooperare în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, în scopul asigurării unei protecţii uniforme şi consecvente a persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea unor asemenea date.

Având în vedere modificările legislative survenite, se impunea si modificarea Ordinul A.N.A.F. nr. 3731/2016, deoarece normele sale nu mai corespundeau necesităţilor de reglementare care au prezidat apariţia sa și completat cu normele de drept al Uniunii Europene sau de drept intern referitoare la prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal.

Astfel, a fost elaborat un proiect de Ordin pentru modificarea Ordinului nr. 3731 din 29 decembrie 2016 privind aprobarea modelului-cadru al protocolului de cooperare în vederea schimbului de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi instituțiile financiare nebancare. Mai mult, având în vedere faptul că a fost adoptată Legea nr. 129/2018 care prevede la art.V că se abrogă, la data de 25 mai 2018, Legea nr.677/2001 iar toate trimiterile din actele normative la aceasta se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (UE) 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) şi la legislaţia de punere în aplicare a acestuia, toate textele din Protocolul de colaborare ce fac referire la Legea nr.677/2001 au fost înlocuite cu menţionarea Regulamentului (UE) 2016/679.

Totodată, una din prevederile Ordinului preşedintelui A.N.A.F. nr.3731/2016 ce a necesitat modificare este articolul nr. 4 prin care se face referire strict la protecția datelor cu caracter personal. Acesta a fost înlocuit în întregime cu dispoziții în conformitate cu normele actuale. De asemenea, au fost reevaluate categoriile de date cu caracter personal ce sunt evidenţiate în Anexa nr.1 la protocol - Acord de consultare, transmitere şi prelucrare a
informaţiilor din bazele de date ale Ministerului Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi a datelor cu caracter personal, aparţinând clientului.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, organul fiscal poate transmite informaţiile pe care le deţine oricărui solicitant, cu acordul scris al contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informaţii. Prin acord scris se înţelege ca acordul să fie emis fie pe suport hârtie, fie în formă electronică, exprimat în condiţiile
legii. Prin urmare un alt articol care se impunea a fi modificat este cel referitor la consimțământul contribuabilului respectiv pct. 2.1.1.

Instituțiile financiare nebancare solicită ANAF, după obținerea acordului contribuabilului, informaţii fiscale despre solicitant pentru perioada aferentă ultimilor 2 (doi) ani fiscali încheiaţi, inclusiv informaţiile aferente perioadei cuprinse între ultimul an fiscal încheiat şi data solicitării acestora. De asemenea instituţia financiară nebancară transmite ANAF date privind activitatea de creditare, activitatea de leasing, date referitoare la scrisorile de garanție precum și datele referitoare la informațiile din istoricul situației existente, începând cu 1 ianuarie 2013. Schimbul de date se realizează periodic, cu respectarea legislaţiei în vigoare, conform unei proceduri de lucru comune. Prin adresele transmise de către Federația C.A.R. Armonia (nr.02/2019 și 09/2019) reprezentanții Caselor de Ajutor Reciproc au solicitat încheierea unor protocoale de colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza Ordinului nr. 3731/2016 privind aprobarea modelului-cadru al protocolului de colaborare în vederea schimbului de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi instituţiile financiare nebancare. Solicitări similare au fost înregistrate și de la Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților din Județul Hunedoara încă înainte de încheierea ordinului (nr.1436/2015) și FEDCAR (nr. 10/09.11.2015).

Casele de ajutor reciproc sunt asociații fără scop patrimonial, organizate în baza liberului consimțământ al salariaților, în vederea sprijinirii și întrajutorării financiare a membrilor lor și sunt autorizate de Banca Nationala a Romaniei să desfășoare servicii de plată, fiind în evidență si înscrise în Registrul de Evidență al BNR . Potrivit art. 5 litera g din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, Registrul de evidenţă este registrul deschis şi ţinut de Banca Naţională a României, în care sunt înscrise instituţiile financiare nebancare care desfăşoară activităţi de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri interguvernamentale, precum şi instituţiile financiare nebancare organizate sub forma caselor de amanet sau a caselor de ajutor reciproc. De asemenea, potrivit art 14 litera e din același act normativ, instituţiile
financiare nebancare pot desfăşura activităţi de creditare către membrii asociaţiilor fără scop patrimonial organizate pe baza liberului consimţământ al salariaţilor/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor de către aceste entităţi, organizate sub forma juridică a caselor de ajutor reciproc.

Prin Ordinul președintelui ANAF nr.3731/2016 este reglementat schimbul de informații exclusiv cu instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general şi în Registrul special al Băncii Naţionale a României.
Prin activitatea de creditare destinată persoanelor fizice și prin dezvoltarea pe teritoriul României a unei rețele ample, casele de ajutor reciproc pot oferi ANAF rapoarte referitoare la activitatea desfășurată.
Luând în considerare necesitatea unei abordări unitare cu privire la toți solicitanții, prin proiectul de Ordin anexat, se modifică Ordinul nr. 3731/2016 prin adăugarea pentru realizarea schimbului de informaţii și a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul de Evidență al BNR.

Principalele modificari aduse Ordinului nr. 3731 din 29 decembrie 2016

  • Art. 5 - Prelucrarea datelor cu caracter personal ce constituie obiectul prezentului Protocol se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al  Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)."
  • La Anexa nr. 1, articolul 2, punctul 2.1., subpunctul 2.1.1., litera a) : În vederea interogării informațiilor de natură fiscală, instituția financiară nebancară semnatară a prezentului Protocol va întreprinde următoarele activități: a) va solicita acordul, scris, fie pe suport de hârtie, fie în format electronic, exprimat în condițiile legii, persoanelor fizice și persoanelor juridice, respectiv semnarea unui acord de consultare, transmitere și prelucrare a informațiilor din bazele de date ale Ministerului Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală precum și a Datelor cu Caracter Personal, aparținând Clientului denumit generic "Acord". Acest acord va conține datele de identificare ale persoanelor (CNP, CUI), datele de contact (adresa) precum și mențiunea expresă cu privire la valabilitatea acordului (Acordul este valabil 5 zile lucrătoare de la data semnării de către contribuabil) conform Anexei la prezentul protocol.
  • Anexa nr. 1, articolul 4: 4.1.- Prelucrarea datelor cu caracter personal ce constituie obiectul prezentului Protocol se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). 4.2.- Datele cu caracter personal ce sunt prelucrate de către Părți în scopul menționat la art.1din protocol sunt următoarele: nume, prenume, adresă de domiciliu, cod numeric personal, număr și serie act de identitate, date fiscale ) 4.3.- Datele cu caracter personal în cauză sunt prelucrate numai pentru realizarea scopului prevăzut la art.1 din prezentul Protocol, cu respectarea legislației în vigoare și  nu pot face obiectul diseminării către alte instituții/persoane fizice/persoane juridice decât în condițiile legii, cu acordul prealabil al Părților. 4.4.- În situația în care persoana vizată își retrage consimțământul ce a stat la  baza legalității prelucrării datelor cu caracter personal ce o privesc, Părțile se informează reciproc pentru a dispune măsurile legale ce se impun. 4.5.- În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, persoanele vizate ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate beneficiază de următoarele drepturi: dreptul la informare, dreptul de acces la datele cu caracter personal, dreptul la rectificarea datelor cu caracter personal, dreptul la ștergerea datelor cu caracter personal (dreptul de a fi uitat), dreptul la restricționarea prelucrării, dreptul la opoziție, dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, precum și dreptul de a depune plângere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 4.6.- Dacă persoanele vizate au exercitat și au obținut de la una din Părți dreptul la rectificarea datelor cu caracter personal, dreptul la ștergerea datelor cu caracter personal (dreptul de a fi uitat), dreptul la restricționarea prelucrării, dreptul la opoziție, dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, Părțile se informează reciproc despre acest fapt. 4.7.- Părțile pun în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu normele de drept al Uniunii Europene sau de drept intern referitoare la protecția datelor cu caracter personal. 4.8.- Orice persoană fizică care acționează sub autoritatea uneia din Părți și are acces la datele cu caracter personal ce fac obiectul prezentului Protocol are obligația să păstreze confidențialitatea acestor date și nu le prelucrează decât la cererea Părților, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii Europene sau dreptul intern îl obligă să facă acest lucru. 4.9.- În situația în care părțile constată o încălcare a securității datelor cu caracter  personal se vor informa reciproc și vor dispune măsurile prevăzute de normele de drept al Uniunii Europene sau de drept intern, în special cele privind informarea persoanei vizate și notificarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 4.10.- În scopul garantării prelucrării datelor cu caracter personal în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată, atât ANAF cât și IFN, asigură publicarea pe site-ul/portalul propriu a unei informări privind obiectul prezentului protocol ."
  • Anexa nr. 1, articolul 5, punctele 5.6 și 5.7: ANAF poate vizualiza lista accesărilor utilizatorilor, respectiv poate solicita instituțiilor financiare nebancare să prezinte, prin sondaj, în format electronic, acordurile
    pentru a verifica dacă interogările au fost făcute în conformitate cu prevederile Protocolului și s-au respectat dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. De asemenea, ori de câte ori se impune, ANAF, poate solicita formularele de acord în original de la instituțiile financiare nebancare, ținând cont de faptul că aceste documente sunt arhivate în locații externe. În situația în care, instituția financiară nebancară nu transmite
    formularele solicitate în termen de 10 zile lucrătoare pentru un număr de maxim 20 acorduri și 25 de zile lucrătoare pentru un număr mai mare de 20 de acorduri, ANAF poate suspenda accesul la informațiile oferite de către ANAF . 5.7. În situația în care, în urma verificărilor efectuate, ANAF identifică abateri respectiv interogări în baza de date fără acordul semnat al persoanei și/sau în afara termenului de valabilitate, ANAF va suspenda accesul instituției financiare nebancare respective la informațiile oferite de către ANAF . Încetarea suspendării accesului va avea loc după ce instituția financiară nebancară va proceda la investigarea și stabilirea cauzelor care au generat deficiențele, precum și identificarea persoanelor responsabile. Rezultatele verificării vor fi comunicate ANAF în vederea reluării accesului

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Dacă ai votat pe listele suplimentare partidele au aflat totul despre tine. Iată ce poți face

Administratie Publica

Vizualizari: 1943

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Peste 1.700.000 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare din țară și din străinătate în timpul alegerilor pentru Președintele României din data de 10 Noiembrie 2019. Dacă te numeri printre ei, trebuie să știi ca este foarte probabil ca datele tale personale (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate) să fi ajuns ilegal în posesia partidelor politice. 

Eroare sau legalizarea furtului? Povestea pas cu pas, pe scurt

  • 12 Septembrie 2019 - Guvernul adoptă Ordonanța de urgență nr. 64/2019 prin care a fost modificată legea privind alegerea Președintelui și legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, introducand prin art. VII al Ordonanței posibilitatea ca „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.
  • În data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru Președintele României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2019 (numit în continuare BEC) a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 (numită în continuare decizia BEC) prin care se stabilesc condițiile în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare.
  • În ziua votului, partidele politice au solicitat accesul la datele votanților înscriși pe listele suplimentare, fără a exista în toate cazurile indicii ale unei posibile fraude electorale, care ar valid interesul legitim invocat de partid. Vezi model solicitare.

De ce este periculos acest lucru? 

Strategiile campaniilor electorale se bazează în proporție covârșitoare pe datele statistice. Odată finalizat votul aceștia pot afla cu aproximare care a fost intenția de vot pe anumite zone, în funcție de vârsta etc., însă niciodată nu au putut identifica intenția de vot a unui votant. Până acum. Acum, având acces la datele celor care au votat pe listele suplimentare, partidele vor putea stabili, procentual, care a fost intenția de vor a fiecăruia dintre cei aflați pe aceste liste.

Ce pot face cu aceste informații? Scandalul Cambridge Analytica ne-a arătat cum pot fi influențate alegerile prin micro-targetarea alegătorilor. Este cunoscut faptul că atât Cambridge Analytica cât și alte companii de consultanță politică au acționat în România și probabil încă o fac, departe de urechile și ochii alegătorilor. Vezi prima parte a interviului dat de curând de Brittany Kaiser (fost Director fost Director la Cambridge Analytica), pentru  dpo-NET.ro, în care confirma cele afirmate anterior - LINK VIDEO.

Chiar am asistat de curând la o campanie care instigă la boicotarea alegerilor din turul 2. Am observat pe pielea noastră faptul că prezenta masiva la vot de obicei înclină balanța alegerilor într-o direcția inversă față de o prezență scăzută. Vezi aici un articol publicat de G4Media pe acest subiect.   

Cum a fost posibil ca partidele politice să aibă acces la listele suplimentare?

Cum spuneam mai sus, Decizia BEC, emisă cu doar 4 zile înainte de ziua alegerilor, acordă dreptul reprezentanților partidelor politice în secțiile de votare să solicite, „prin ORICE mijloace, inclusiv prin fotografierea sau filmareacopii ale listelor suplimentare, sau copii electronice a listei electronice suplimentare în cazul secțiilor de votare din străinătate. Asta înseamnă că reprezentanții partidelor politice au putut fotografia listele suplimentare cu telefonul personal, fotografii pe care le-au transmis ulterior către „Centru” prin WhatsApp sau similare. 

Sunt curios cum ar putea cineva să susțină că fotografierea cu telefoanele personale a listelor care conțin atâtea date personale și transmiterea acestora prin canale nesecurizate, poate fi realizata cu respectarea principiilor impuse de Regulamentul General Privind Protecția Datelor (mai cunoscut fiind sub acronimul de GPDR). 

Zis și făcut! 

Din informațiile noastre, neoficiale ce-i drept dar sigure, confirmate de la persoane care au fost membri în comisiile secțiilor de votare, peste 90% din președinții secțiilor de votare au aprobat astfel de cereri. În proporție covârșitoare, tot din informații neoficiale, cererile au venit preponderent din partea unui singur partid, pe care nu-l vom numi, însă acest fapt ne-a trezit suspiciunea că cineva își dorea cu ardoare aceste date. 

De ce a fost nevoie de o asemenea decizie cu doar câteva zile înainte de alegeri? De ce până acum partidele nu au avut dreptul de a accesa listele suplimentare? Acestea sunt întrebări care cu siguranță vor rămâne fără răspuns.

Dar asta nu înseamnă ca nu putem să reacționăm. Iată cum îți poți proteja drepturile:

Într-un comunicat de presă în care Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD) atrage atenția asupra faptului ca accesul partidelor politice la datele alegătorilor, fără a exista un interes legitim real al partidelor, este o ingerință în viața privată și constituie o încălcare a drepturile omului și implicit o încălcare a Regulamentului General privind Protecția Datelor, ASCPD a inclus 3 modele de cereri care îți vor fi de folos în cazul în care ești curios dacă partidele au obținut datele tale, dacă au făcut-o în mod legal și cum poți preveni astfel de abuzuri în viitor, mai ales ca duminica mergem iar la vot. 

  • Înainte de toate trebuie să obții confirmarea că datele tale au ajuns pe mana partidelor politice

Poți afla dacă partidele politice au avut acces la listele suplimentare trimițănd către BEC o solicitare de acces la informații în baza art. 13-14 din GDPR.

  • Eventual, în același timp, puteți trimite o solicitare de acces la informații și partidelor politice.

Dacă ai bănuiala că un anumit partid ti-a accesat datele și vrei sa te convingi de acest lucru sau sa aflii ce fac cu datele tale, poți trimite o solicitare de acces la date și acestora.

Atenție! Dacă BEC-ul sau partidele politice nu va oferă un răspuns în termen de o lună (sau maxim doua luni în situația în care vă comunica în prima lună că termenul inițial insuficiente pentru a răspunde cererii dumneavoastră) aveți dreptul de a înainta o plângere autorității naționale de supraveghere.

Mai mult, va puteți adresa Autorității naționale de supraveghere (ANSPDCP) și dacă considerați (iar noi așa considerăm) că transmiterea datelor personale de pe listele suplimentare către partidele politice v-au încălcat drepturile și s-au realizat cu încălcarea Regulamentului general privind protectia datelor (GDPR). 

  • Restricționarea accesului la datele în perspectiva turului 2 al alegerilor prezidențiale

În prag de alegeri în turul 2, pentru a preveni ca astfel de ingerințe a partidelor politice în viața dvs. privată să nu se mai repete, puteți depune, în momentul în care mergeți la vot o solicitare de restricționare a accesului a partidelor politice la datele dvs. dacă acestea nu demonstrează existența unui interes legitim real, în conformitate cu art. 18 din GDPR.

 

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Protecția datelor personale, subiect controversat în practica instituțiilor publice și a agenților economici din România

Administratie Publica

Vizualizari: 1907

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Deși a trecut un și jumătate de punere în aplicare a Regulamentului general privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), încă există multe semne de întrebare cu privire la rolul responsabilului cu protecția datelor, înțelegerea și implementarea politicilor de protecție a datelor la nivelul instituțiilor publice și agenților economici din România, semnificația sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri dispuse de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal  (ANSPDCP), consecințele nerespectării prevederilor GDPR precum și cu privire la aspecte sectoriale precum jurnalism, relații de muncă, dreptul la uitare/ stergere, avocaturii etc.

GDPR 1

A treia ediție a Conferinței naționale cu tema ”Comunități virtuale în epoca Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR)”, eveniment organizat de Universitatea ”Danubius” în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”al Academiei Române,  Asociația Română de Drept și Afaceri Europene (ARDAE)a oferit ocazia unor dezbateri deosebit de interesante cu privire la problematica repsectării reglementărilor care protejează datele cu caracter personal.

GDPR SALA

Au fost prezentate chestiuni de actualitate de către specialiști în domeniul juridic și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, din perspective multiple, pornind de la principiile enunțate în GDPR,  la aspecte controversate din practica tuturor instituțiilor și  agenților economici care au calitatea de operatori și până la hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în această materie.

Reafirmând onoarea și plăcerea de a organiza asemenea evenimente științifice cu adevărat utile comunității, Rectorul Universității ”Danubius”, Conf. univ. dr. Andy Corneliu PUȘCĂ,  a deschis Conferința prin prezentarea unor rezultate ale propriei cercetări științifice, abordând problematica respectării datelor cu caracter personal în contextul inteligenței artificiale.

Protecția datelor cu caracter personal în cadrul relațiilor de muncă a fost dezbatută  din perspectiva principiilor generale ale GDPR, domnul prof. univ. dr. Daniel Mihail ȘANDRU, prezentând auditoriului principalele situații concrete din domeniul relațiilor de muncă cu referire la temeiul prelucrării datelor. Astfel, s-au discutat aspecte practice privind procesul de recrutare (prin surse proprii, prin site-uri specializate, societăți de consultanță, cv-uri nesolicitate), stabilirea documentelor necesare în procesul de recrutare și principiul reducerii la minimum a datelor, programele de monitorizare (geolocalizare, monitorizare video, monitorizarea activității efective la locul de muncă). S-a subliniat faptul că temeiul juridic al prelucrării datelor prin consimțământul angajatului ar trebui evitat. În final, s-a subliniat importanța ședințelor de conștientizare pe care responsabilul cu protecția datelor trebuie să le realizeze cu personalul propriu, ca măsură de evitare a riscurilor.

GDPR AVOCAT BV

De asemenea, păstrând registrul  protecției datelor cu caracter personal în domeniul relațiilor de muncă,  doamna Lect. univ. dr. Ana Alina IONESCU DUMITRACHE, Decan al Facultății de Drept a Universității ”Danubius” a prezentat două studii de caz din practica judiciară recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Bărbulescu c. Romania și Lopez Ribalda c. Spania, subliniind aspecte controversate din aceste hotărâri ale instanței europene în materia încălcării art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care protejează dreptul la  viața privată și de familie.

Dr. Irina ALEXEcerectător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române,  abordând tema Experiențe ale amenzilor administrative din România în domeniul GDPR,  a subliniat elemente de interes pentru operatori cu privire la consecințele încălcării dispozițiilor GDPR, astfel:

  • nu au fost aplicate amenzi contravenționale autorităților sau organismelor publice ori asimilaților acestora
  • 7 operatori sancționați prin amenzi contravenționale, toți din sectorul privat: 3 în domeniul serviciilor financiar-bancare ; 2 în domeniul juridic; 1 în domeniul industrial ; 1 în domeniul hotelier.
  • 8 amenzi aplicate în România – GDPR
  • totalizează echivalentul în lei a 329.500 euro
  • valori cuprinse între 1.000 și 150.000 euro
  • 3 amenzi au fost aplicate împreună cu alte măsuri corective
  • importanța respectării și garantării, de către operator, a drepturilor persoanelor vizate dar și a principiilor de protecție a datelor
  • luarea acelor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, care să garanteze că riscul de prelucrare a datelor a fost evaluat în mod corect pentru a asigura o protecție adecvată a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice
  • capacitatea administrativă a ANSPDCP nu este foarte ridicată pentru a putea efectua investigații la toți operatorii și, în context este foarte important modul de sesizare a acesteia.
  • absența unui registru public, ușor accesibil și facil de înțeles, al tuturor măsurilor corective aplicate în temeiul regulamentului
  • chiar și în lipsa registrului, este important ca informațiile publice furnizate să se refere de fiecare dată la temeiul legal, la descrierea faptelor, la descrierea tuturor măsurilor dispuse pentru fiecare caz în parte, la eventualele contestări ale măsurilor corective aplicate și la modul de soluționare a contestațiilor
  • comunicate publice, un tabel incomplet sau un ghid general cu întrebări și răspunsuri nu sunt suficiente
  • scopul: prevenirea încălcărilor și îndrumarea aplicării unitare a dispozițiilor în materia protecției datelor
  • GDPR ALEXANDRA

Despre Rolul factorului uman în asigurarea protecției datelor personale prelucrate în cadrul comunităților virtuale,  drd. Alexandra PANĂ – Universitatea Carlos III Madrid, Spania, a concluzionat: ”în tot acest circuit, rolul factorului uman este primordial: de la momentul proiectării platformei digitale, pe tot parcursul creării și gestionării comunității virtuale, dar și în fiecare activitate ce implică membrii comunității, se va reflecta necesitatea de a acționa cu bună credință și în spiritul protejării dreptului la viață privată. Așadar, deși la prima vedere întreaga activitate a unei comunități virtuale pare a fi susținută de platforme digitale și aplicații informatice specifice, în realitate factorul uman joacă cel mai important rol în procesul de prelucrare a datelor personale încredințate de membrii comunității: pornind de la proiectarea instrumentelor digitale, apoi de la decizia de colectare, la decizia de prelucrare și stabilirea scopului prelucrării, până la momentul ștergerii sau transferului acestor date către un alt operator, factorul uman analizează, decide și acționează, afectând sau respectând dreptul fundamental al omului de a fi protejat în toate aspectele ce țin de viața sa privată și, implicit, de securitatea datelor personale. ”

GDPR FLORIAN

Lect. univ. dr. Raul Felix HODOȘ , cadru didactic la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, a prezentat lucrarea Libertatea de exprimare și limitele ei în spațiul Comunităților virtuale, realizând o comparație între două tipuri de mesaje publice postate pe o rețea socială, soluțiile fiind divergente în cele două studii de caz prezentate.

Domnul Av. Dr. Andrei SĂVESCU a prezentat tema Vânzarea datelor personale cu respectarea GDPR, concluzionând: aprecierea cu privire la compatibilitatea scopurilor lasă deschisă posibilitatea transmiterii datelor cu caracter personal, însă preocuparea pentru protejarea nu doar a drepturilor, ci și a susceptibilității persoanelor vizate trebuie să fie constantă. Transmiterea datelor justificată de interesul legitim este posibilă, însă nivelul de exigență trebuie să fie ridicat. Avem convingerea că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și instanțele judecătorești, vor găsi un just echilibru între, pe de o parte, interesul operatorilor de a funcționa normal și, pe de alte parte, drepturile și susceptibilitățile  persoanelor vizate.

Daniela CIREAȘĂ,  consultant în protectia datelor,  a prezentat tema Relații și atitudini între responsabilul cu protecția datelor (DPO) și operator precum și în raporturile dintre operatori - aspecte practice, realizând o radiografie a relației dintre operator și responsabilul cu protecția datelor prezentând cazuri practice în care DPO este angrenat în impunerea respectării GDPR.

gdpr dana

Domna Daniela CIREAȘĂ a anunțat apariția unui instrument util responsabililor cu protecția datelor: un volum de  GDPR aplicat.

Deosebit de interesante au fost si intervențiile:

Silviu - Dorin ŞCHIOPU – Asist. univ. dr. Universitatea Transilvania – Brașov: Spre o reconfigurare a dreptului la uitare digitală după hotărârile Curţii de Justiție a Uniunii Europene în cauzele GC şi alții (C‑136/17) şi Google (C‑507/17)? Towards a Re-Configuration of the Right to be Digitally Forgotten after the Court of Justice of the European Union’s Judgments in Cases GC and Others (C‑136/17) and Google (C‑507/17)?

Bogdan PANAIT –  ”Jurnalismul sub efectele GDPR: libertatea de exprimare și dreptul la protecția datelor”

Drd. Alexandru GEORGESCU:  Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul monitorizării salariaților

Conf. univ. dr. Nicolae Dragos PLOEȘTEANU (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”) , Darius FARCAS – expert achiziții publice, Aspecte privind principiul privacy by design și achizițiile publice. Studiu de caz

Raul MIRON, Privire critică asupra ghidului de bune practici privind principalele obligații ale avocaților conform GDPR.

Lucrările prezentate în cadrul acestei conferințe vor fi publicate în Revista Pandectele Române, editată de WOLTERS KLUWER .

 

Sursa: http://www.univ-danubius.ro/nout%C4%83%C5%A3i/protec%C8%9Bia-datelor-personale,-subiect-controversat-%C3%AEn-practica-institu%C8%9Biilor-publice-%C8%99i-a-agen%C8%9Bilor-economici-din-rom%C3%A2nia.html?fbclid=IwAR3eNzXQsZbpadFN8I09jNsDkrtkyH1l6fkGoNyp7hyzQhcA25KxilDbjw8

Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 

NOU! Consultă Registrul Amenzilor GDPR pentru mai multe informații despre sancțiunile acordate în baza Regulamentului 2016/679


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp […]

55.000 euro amenda GDPR aplicată unui SPITAL pentru nedesemnarea DPO-ului

Conform unui comunicat al Comitetul European pentru Protecția Datelor, la 12 august 2019, Autoritatea de supraveghere austriacă a aplicat o amendă administrativă unui operator care activează în sectorul […]

ANSPDCP a publicat Raportul activității sale în decursul anului 2018

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a publicat pe site-ul său un Raport al activității sale în decursul anului 2018. Conform Raportului, în anul […]

Poliția Română interzice utilizarea Whatsapp în interes de serviciu

Una rece, alta caldă După ce am criticat modul în care Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a întocmit caietul de sarcini al achiziției controversatului sistem de recunoaștere […]

Societatea civila contestă legalitatea implementării tehnologiei de recunoaștere facială

Mai multe organizații nonguvernamentale au transmis autorităților o SCRISOARE DESCHISĂ prin care îți exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de respectarea vieții private, prin punerea în […]

Guvernul dorește îngreunarea accesului la informații publice

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki) atrage atenția print-o postare pe site-ul său asupra faptului că „Secretariatul General al Guvernului vrea ca cetățenii care […]

Soluții pentru managementul și securitatea dispozitivelor mobile

Telefoanele mobile și tabletele nu mai sunt doar simple gadget-uri pe care le folosim ocazional ci au devenit extensii ale noastre, fără de care nu mai putem lipsi. […]

Cum păstrăm evidența activităților de prelucrare? Bonus: FORMULAR GRATUIT

Evidența activităților de prelucrare este pilonul central al proiectului implementării GDPR. Atunci când pornim pe lungul traseu al conformității GDPR important este primul pas pe care îl facem. […]

Avocatul Poporului atacă OUG privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul

În urma petiției depuse de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) și Centrul pentru Inovare Publică despre […]

De ce românilor nu le pasă de viața lor privată ?

La începutul săptămânii trecute citeam despre implementarea unui sistem de recunoaștere facială care va folosi camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare și camere […]

Românii vor fi monitorizați de un sistem de recunoașterea facială

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, rețele de socializare, camere ATM din România vor fi monitorizate de un sistem de recunoaștere facială. Controversele din jurul acestei tehnologii […]

Cine sunt campionii GDPR Summer Challenge 2019 ?

68 de participanți, grupati in 14 echipe, au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019 GDPR Summer Challenge este o competitie organizata de Dpo-NET.ro – Data Protection […]

Provocările GDPR în sectorul public

Autor: Alina Crăciun, Coordonator Editorial Wolters Kluwer Romania Autoritățile publice au drepturi și obligații specifice în domeniul GDPR, uneori diferite de cele pe care le au entitățile private. În […]

Petiție împotriva obligativității înregistrarii utilizatorilor de cartele pre-pay

În data de 8 August 2019, pe site-ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a apărut proiectul de “Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă […]

A început GDPR Summer Challenge 2019!

68 de participanți din 14 echipe au luat startul in concursul GDPR Summer Challenge 2019. GDPR Summer Challenge este o simulare de caz la care participă mai multe […]

Ești DPO ? S-a lansat un MANUAL pentru tine!

Autoritatea de supraveghere italiană (Il Garante per la protezione dei dati personali) a publicat un manual în limba engleză menit să sprijine responsabilii cu protecția datelor (DPO) ai […]

GDPR Summer Challenge este pregătit de lansare!

Sâmbătă, 10 August 2019, începe primul concurs național din România destinat aprofundarii și mai ales verificării cunoștințelor în domeniul protecției datelor. Scopul este ca participantii să dobândească cât […]

Te-ai înscris la GDPR Summer Challenge?

Peste 50 de persoane s-au înscris până acum în concursul „GDPR Summer Challenge”, motiv pentru care organizatorii au decis creșterea numărului de membrii într-o echipă la 5 persoane, […]

Înscrie-te acum la GDPR Summer Challenge!

Acceptă GDPRovocarea acestui sfârșit de vară! 5 echipe formate din pasionați de GDPR vor concura pentru titlul de GDPR Summer Challenge Champion 2019. Nu este doar un concurs, […]

Când trebuie instituțiile europene să realizeze o evaluare a impactului (DPIA)?

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) a adoptat și a publicat astăzi, 17/07/2019, listele cu privire la tipurile de operațiuni de prelucrare care necesită o evaluare a impactului […]