Ana-Maria Udriște: “ Este foarte important să alegi o persoană care să te ajute în implementarea GDPR și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 8444

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

“România, trei amenzi GDPR, două premiere europene”, așa am putea sintetiza contextul în care se află țara noastră, asistând în ultimele zile la o lecție GDPR în trei acte: sistemul bancar, turismul și serviciile. Nu este un lucru negativ, din contră, denotă curajul Autorității noastre de supraveghere de a merge pe căi încă nebătătorite. Dacă amenda aplicată UniCredit aduce pentru prima dată în atenția tuturor principiul GDPR de confidențialitate prin design (“privacy by design”), ce-a de-a doua amendă aplicată WTC a fost fundamentată pe principiul responsabilității operatorului de a implementa și mai ales respecta măsurile tehnice și organizatorice de protecție a confidențialității datelor cu caracter personal. Ultima amendă aplicată până în prezent a fost o surpriză pentru noi toți, mai ales pentru că a vizat o companie de consultanță juridică cunoscută și pentru lansarea primului kit de documente GDPR din România. Am realizat cu toții că oricine dintre noi poate avea o breșă de securitate, indiferent de domeniul de activitate și de nivelul de profesionalism.  
Ana-Maria Udriște, fondatorul avocatoo.ro, a acceptat invitația noastră de a acorda un interviu în exclusivitate pentru dpo-NET.ro, oferind informații importante care ne vor ajuta să ne reamintim că responsabilitatea noastră se extinde și asupra acțiunilor angajaților sau, în cazul de față, a partenerilor de afaceri. 

Ana-Maria Udriște este avocat specializat în dreptul afacerilor și pasionată de tehnologie și modul în care se poate face legătura între domeniul juridic și oamenii care nu au treabă cu el, facilitându-le accesul la informație printr-un limbaj simplu și comun. Este fondatorul site-ului avocatoo.ro, prin care și-a propus să educe și să alfabetizeze juridic societatea și astfel să  ajute persoanele să se dezvolte, cunoscând nu doar drepturile pe care le au, ci și cum și se poată proteja. A reușit să explice dreptul într-un limbaj cât mai accesibil și să ofere servicii juridice online, concentrându-ne pe rezolvări concrete ale spețelor sau dilemelor vizitatorilor, nu doar pe oferirea unor soluții. De când a intrat în scenă GDPR-ul, s-am aplecat și asupra acestui domeniu. “Cred în acest set de reguli, cred în tehnologie și o folosire corectă a ei, astfel că până în prezent, eu și echipa avocatoo.ro, am reușit să punem pe picioare o bază consistentă de articole și documente prin care încercăm să elucidăm împreună fenomenul. Pe scurt, nu vindem GDPR, ci oferim un punct de plecare și înțelegere persoanelor interesate de acest domeniu, nou încă pentru majoritatea, și în continuă schimbare.” declară pentru dpo-NET.ro Ana-Maria Udriște. 

Este o premiera europeana amendarea unei companii care ofera servicii de consultanta si implementare GDPR si vorbim in acest caz chiar de compania condusa de Dumneavoastra (avocatoo.ro). Cum a fost posibila o astfel de bresa de securitate si ce masuri ati luat imediat dupa identificarea acesteia ?

U.A: Când am făcut migrarea site-ului de pe un host pe celălalt, a fost folosit un plug-in de WooCommerce pentru a migra o bază de date inactivă, care conținea date criptate despre tranzacțiile online, care vizau persoane juridice. În una dintre versiunile de back-up a rămas o versiune parțială a acestui fișier - care nu a apărut nici măcar la testarea online pentru vulnerabilitate. Iar persoana care a știut exact să se uite, pentru că s-a mers direct pe link, a făcut și plângerea. Din momentul în care am fost informați, lucru care s-a întâmplat prin intermediul chatului online de pe site chiar de către persoana care a făcut plângerea despre această vulnerabilitate, am securizat totul în mai puțin de 10 minute, fapt confirmat chiar și de respectiva persoană în cadrul conversației.

Autoritatea a spus că la data de 1 februarie 2019 informațiile erau disponibile în mod public, când problema s-a remediat imediat. Însă, deși am solicitat informații suplimentare, inclusiv să ne fie furnizate în formă confidențială, nu am avut acces la ele.

Noi am identificat imediat documentul, am făcut analiza internă pentru a decide dacă se impune sau nu notificarea autorității și a persoanelor implicate, și având în vedere natura publică datelor, volumul acestora, data tranzacțiilor și eventualul risc, risc care era practic inexistent, am acționat în consecință.

Ulterior, am refăcut site-ul de la zero, am adăugat încă un nivel superior de securitate prin tripla parolare și utilizare a cheilor, precum și definirea unor roluri mult mai bine stabilite de acces și posibilitate de modificare.

Care au fost etapele anchetei desfasurate de Autoritatea de Supraveghere care a condus la aplicarea acestei amenzi ? Ati primit si recomandari sau masuri corective? Vi se pare justificata aplicarea acestei masuri ?

U.A.: Etapele au fost simple și la obiect. Am primit cererea de furnizare a informațiilor pe e-mail și am răspuns tot prin e-mail. Niciun fel de procedură scrisă în afară de înmânarea propriu-zisă a procesului-verbal de sancționare. Nu am primit recomandări sau măsuri corective, nici propuneri, nici măcar nu s-a făcut mențiune despre acest aspect vreodată.

Dacă este să raportăm la cifra de afaceri, amenda este în cuantum de 2.6%, ceea ce este mult mai ridicată prin raportare la celelalte două sancțiuni aplicate. La World Trade Center amenda ar fi de aproximativ 0.2%, iar la Unicredit Bank se învârte în jurul aceleiași valori, asta conform informațiilor disponibile public. Am putea spune ca pare un pic cam disproporționat, însă eu pot înțelege și abordarea autorității de a fi mai dură cu operatorii pentru a transmite un semnal de genul "GDPR funcționează la orice nivel chiar și în România".

În România, până în acest moment, s-au aplicat trei amenzi pentru nerespectarea GDPR, Autoritatea de supraveghere conducand aproape 1.000 de investigații in primul an si adoptând o atitudine orientată spre prevenție și dispunerea de măsuri corective. Considerați că amenzile au un rol important în aplicarea GDPR-ului? Din experienta practică, cei mai mult operatori romani incearca sa se conformeze cu GDPR-ul din responsabilitate sau de frica amenzilor? Se gandeste cineva si la riscul reputational ?

U.A.: Amenzile nu rezolvă această problemă. Fac o paralelă cu dreptul concurenței, unde Consiliul este foarte activ și duce campanii de informare la nivelul întregii țări.

Din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, avem nevoie de o campanie de informare din partea autorității și a altor organisme din domeniul digital sau care protejează consumatorii, ca tu om simplu sau entitate comercială să știi ce drepturi ai, ce obligații, DE CE e important și ce pași să adopți. 

Nu e o idee încetățenită, dar suntem un popor căruia îi place să introducă acțiuni în instanță, așa că amenzile nu vor face decât să crească numărul litigiilor, iar la final vom rămâne doar cu ideea că ”ei, data viitoare scap”.

Hai să ne uităm la autoritățile din Marea Britanie, Irlanda, Franța, Belgia, Olanda care emit ghiduri, note cu recurență săptămânală. În Franța avem amenda aplicată Sergic unde autoritatea ”a tras” de companie să se conformeze. Abia după aproape un an, când a văzut că nu a făcut nimic din ce i s-a spus, a aplicat amenda. Ceea ce e nu cazul la noi, din păcate.

La noi operatorii, în majoritatea lor, încearcă să se conformeze pentru a bifa o acțiune pe lista numită "GDPR - de făcut". Riscul reputațional este trecut pe un plan terțiar, nici măcar secundar cum ai putea crede la prima vedere.

Până la urmă, în branșă se discută de ceva vreme deja că există indicii că datele din sănătate ”tropăie” fără vreun control și nimeni nu zice nimic și nu se supără nimeni din cauza asta.

Nouă ni s-a aplicat o amendă în cuantum de 2.6% din cifra de afaceri netă (conform informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe).

Ni s-a spus de nenumărate ori în ultimele zile că trebuia să luăm avertisment, cel mult. Noi nu comentăm decizia autorității, ci o respectăm, indiferent că ni se pare mult sau puțin.

Mesajul din partea Autoritatii de Supraveghere este unul extrem de puternic, subliniind tototdata faptul ca analiza riscurilor si masurile adecvate necesita o atentie marita din partea oricarui operator. Am putea spune astfel ca identificarea riscurilor este unul din cei mai importanți pași spre a obtine un grad ridicat de conformitate GDPR. Cu toate acestea, dacă uniii dintre operatori nu reusesc sa identifice nici  macar breșele, cum putea identifica riscurile?

U.A.: Aici intervine o persoană care să aibă experiență practică și să vadă dincolo de hârtii. O chestiune constatată de-a lungul acestui an este că trebuie ca persoana care sprijină organizația în vederea implementării să aibă o viziune practică și să vadă fluxurile înainte ca organizația să se gândească la ele.

Practic să vezi cam ce fel de date sunt, de unde vin, ce se întâmplă cu ele etc. Și apoi să lucrezi cu organizația în profunzime, din aproape în aproape ajungi și la riscuri la care nu te-ai fi gândit. Și, de asemenea, cred ca e necesar să îți imaginezi un scenariu practic al unor posibile scenarii, lucru care se întâmplă frecvent în industria de comunicare, spre exemplu. Ideea este să fie cât mai detaliat și mai puțin obișnuit la început, că încet ajungi la ceva palpabil care cu siguranță se va aplica.

Pleacă Ionel cu plicurile cu facturi către destinatari. Poate că Ionel se oprește să își ia un pachet de țigări și uită ușa deschisă la mașină. Și cineva ia toate plicurile, crezând că sunt bani. Sau Ionel e supărat pentru că soția lui nu i-a răspuns la telefon și aruncă plicurile cu pliante promoționale pe un câmp, că vrea să se ducă la birtul din sat să bea o bere. Iar avem un risc și o eventuală breșă. Te-ai fi gândit din prima la asta?

Dupa cum constatăm din analiza primelor trei cazuri in care au fost sanctionati operatorii de date romani, o amenda aplicata de Autoritatea de Supraveghere poate sa apara si in urma anchetei demarate dupa depunerea de catre operator a notificarii de bresa de securitate. Credeti ca acest lucru va scadea incidenta raportarilor de brese din partea operatorilor?

U.A.:Realitatea ne spune că majoritatea operatorilor nici măcar nu știu când trebuie notificată o breșă de securitate sau ce este aceasta. Cum scriam la un moment dat, o breșă de securitate înseamnă inclusiv atunci când scriu un e-mail și la destinatar trec, din neatenție sau pentru că majoritatea programelor de e-mail completează automat, un alt destinatar decât cel vizat.

Însă da, consider că astfel va scădea considerabil numărul de raportări din partea operatorilor. Dacă de exemplu, și iar fac paralelă cu dreptul concurenței, operatorul ar fi beneficiat de circumstanță atenuantă, de clemență sau imunitate pentru că notifică o breșă, atunci am fi fost în situația în care ar fi existat un interes real din partea operatorilor de a proceda la notificare. Dacă nu ne place paralela cu dreptul concurenței, hai să vorbim despre cum se corectează lucrurile în aviație și de ce a ajuns să fie unul dintre cele mai sigure medii.

În lipsa unor asemenea beneficii, majoritatea vor sta deoparte, pe ideea că ”lasă că poate nu notifică nimeni autoritatea - de ce să mă dau singur de gol”. Și atunci iarăși este o problemă. Legiuitorul sau chiar autoritatea ar fi putut să intervină și să ofere astfel de soluții și astfel ar fi crescut gradul de cooperare, conștientizare și asumare. Însă așa cui îi convine să notifice știind că va putea fi sancționat la fel dacă nu notifică?

Să ne aplecăm și asupra scandalului Cambridge Analytica si FTC, unde Facebook și autoritatea sunt în faza de negociere a unei tranzacții, cu anumite condiții, care să închidă investigația. Bun, pe 5 miliarde de dolari, dar putea să fie mai mult. Noi nu avem asemenea beneficii. 

Aveti o activitate bogata printre care si dezvoltarea si comercializarea unuia dintre cele mai cunoscute kituri de documente pentru implementarea principiilor GDPR, alaturi de serviciile consultanta de specialitate. Ce parere aveti despre operatorii care se rezuma la simpla achizitie a kitului, fara a investi in formarea unui specialist intern sau apelarea la un specialist extern ? Cum putem lupta ca specialisti in protectia datelor impotriva acestui fenomen prin care un operator incearca formal obtinerea unor inscrisuri care sa dovedeasca conformitatea, in lipsa unor modificari de fond in modul in care isi desfasoara activitatea ?

U.A.: Noi am încercat constant, în special prin ceea ce scriem pe blog, să oferim cât mai multe exemple și metode de identificare a riscurilor și cum să ai o abordare corectă.

Întotdeauna am afirmat că persoana care știe cel mai bine să-și facă implementarea este organizația, mai ales la nivelul firmelor mici și mijlocii pentru că de obicei persoanele care se ocupă de activitatea zilnică sunt și cele care au fondat organizația. Și acestea sunt cele mai în măsură să știe, la prima mână, pe unde le vin și pleacă datele.

De asemenea, noi am mers pe o abordare de genul ”cât mai multe exemple și îndrumări” care să te ajute să identifici într-un mod optim fluxurile de date și eventual riscurile. Asta e prima sarcină a ta ca organizație, să iei un pix și, cu o serie de documente în față, să începi să creionezi ceea ce tu consideri că ți s-ar aplica și cum vezi tu lucrurile.

Ulterior, după ce din punctul tău de vedere ai cam terminat pe partea asta, ar trebui să apelezi la o persoană care să verifice documentația și să vadă dacă sunt chestii care cumva au scăpat sau cum trebuie abordate problemele pe mai departe.  Noi am oferit constant, fără vreun cost suplimentar asistență pe partea asta. Oricum, oamenii ne scriu pe rețele de socializare sau e-mail și ne cer anumite informații sau revizuiri de documente pe care le facem în limita timpului disponibil. Iar uneori scriem și articole despre situația respectivă, când ne dăm seama că ar putea fi de interes pentru mai multă lume.

Dar este foarte important și să alegi persoana care să te ajute în implementare și să te facă să înțelegi că documentația nu este suficientă, e ce am zis întotdeauna: GDPR este un mixt între juridic, tehnic și organizațional și implică atât regândirea unor procesele operaționale, cât și implementarea sau adaptarea unor soluții tehnice menite ca, în final, să crească încrederea persoanelor în organizația respectivă și să redisponibilizeze toate părțile implicate.

A trecut primul an de cand se aplica GDPR-ul si mai bine de trei ani de cand a intrat in vigoare. Care au fost provocarile cu care v-ati confruntat in calitate de specialist in protectia datelor ? Ce s-a schimbat în aceasta perioada si cum vedeti evolutia in Romania si la nivel european pe termen scurt si mediu?

U.A.: Așteptam cu nerăbdare să intre în vigoare GDPR, la nivel european. La nivel macro, noi nu conștientizăm importanța datelor noastre personale. Spre exemplu, folosim telefonul pentru localizare, pentru a ajunge la o destinație, pentru a transmite poze din vacanțe, pentru a partaja cu alții documente, informații, albume, pentru a ne face programări pe la diverse saloane pe care ulterior le salvăm cu tot cu locație în telefon în calendar, pentru a primi sau trimite bani, pentru a asculta muzică, a ne înregistra ce mâncăm, cât sport facem, când ne trezim, cu ce prieteni am fost în oraș etc.

Fără să-ți dai seama, dacă cineva are acces la un moment dat la contul tău de Google, să zicem, practic poate să-ți vadă întreaga viață.

Și nu este normal ca aceste date:

(1) să fie cerute într-un număr cât mai mare,

(2) să nu fie protejate,

(3) să nu ai idee ce se întâmplă cu ele odată colectate și stocate.

Să ne gândim doar că pe baza tuturor acestor informații, poți să faci profilul cuiva fără să te chinui prea mult. Nu mai spun de situațiile când te trezești că ai contract un credit de care habar nu aveai. O să râdeți, că poate pare imposibil, dar s-a întâmplat.

După cum spuneam, oamenii nu conștientizează importanța datelor până când nu le furnizezi exemple ca cele de mai sus. Și nici nu putem avea pretenții de la un user simplu de tehnologie. Altfel că majorității i se pare o utopie regularizarea colectării, stocării și transmiterii de date. GDPR nu e un bau-bau sau un motiv în plus să extindem birocrația. Și dacă unii doar asta înțeleg, bifarea unui to-do list ca să fie GDPR compliant, alții îl duc la absurd și își închid site-urile sau nu mai comunică date deloc - cum a fost exemplul meu personal când o clinică privată nu a vrut să-mi ofere, după o verificare prealabilă, ID-ul de pacient prin care să îmi pot verifica analizele și a trebuit să bat 40km până la centru.

Nu despre asta este vorba. În primul rând vorbim despre conștientizare, apoi de responsabilizare și asumare.

Potrivit raportului emis la nivel european de Comisia Europeană, 73% din cei avuți în vedere știu care le sunt drepturile. Dar asta e la nivel european. La nivel național tind să cred că nici măcar 15% nu știu de GDPR, ce face, cum face și ce e vreo dată cu caracter personal.

Iar amenzile nu vor rezolva această problemă pentru că ține de educare și informare. Ceea ce noi încercăm să facem pe avocatoo.ro cu pachetele de soluții GDPR. O amendă nu va face decât să zică ”ei, lasă, mai semnez niște documente și aia e, oricum amenzile sunt ceva normal la noi”.

Așadar, pe termen scurt vom vedea că vor există și mai mulți prestatori de servicii care se vor oferi să te conformezi GDPR fără să-ți bați capul.

Ce sfaturi puteti oferi specialistilor in protectia datelor, aceasta meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui ?

U.A.:Să citească foarte mult, în special de pe site-urile autorităților externe care oferă informații foarte bune și aplicate. Chiar și articole de presă, site-uri de specialitate, can-can, situații ipotetice, pentru că fiind un domeniu nou și în permanentă mișcare, trebuie să fii conectat cu ultimele știri ca să știi exact la ce să fii atent și cum să identifici eventuale probleme care pot să apară.

In incheiere, ce trebuie sa retina un operator din acest caz si ce sfat ati oferi managerilor care au asteptat pana in acest moment "sa se intample ceva", fara a intreprinde nici un demers in sensul obtinerii conformitatii GDPR ?

U.A.:Operatorii ar trebui să aibă în vedere că problema GDPR nu este "cine", ci "când". Pentru că nimeni nu scapă de o breșă de securitate și mai devreme sau mai târziu, tot suferi una, indiferent de cât de bun ești. Iar cea mai bună opțiune, în cazul în care suferi o breșă de securitate, este de a minimiza riscurile. Să conștientizăm, așadar, că este un fenomen real și că se poate întâmpla din motive la care nici nu s-a gândit cineva vreodată.

Alinierea la normele GDPR nu este o chestie de ”semnat hârtii”, ci presupune o responsabilizare a operatorului față de toți cei implicați. El trebuie să știe în primul rând ce date colectează, de unde, ce face cu ele și cui le transmite. Și să-și facă propriul audit preliminar, așa cum se pricepe mai bine, iar ulterior neapărat să apeleze la ajutorul unor persoane care, înainte de toate, înțeleg domeniul lui de activitate și cu care, împreună, să implementeze procedurile necesare din punct de vedere operațional, tehnic și juridic.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 2766

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat si pentru companii, dar, mai ales, pentru specialistii in protectia datelor. Cu această ocazie, colegii noștri de la SYPHER au realizat acest articol colaj in patru parti, care prezinta 2 ani de GDPR din perspectiva mai multor profesionisti in domeniul protectiei datelor.

Cum ati caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR in Uniunea Europeana?

Pentru Bogdan Manolea, au fost “doi ani destul de complicati. Pe de o parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 se va sfarsi lumea si va incepe o noua era in protectia datelor personale, pot fi dezamagiti de un sistem greoi, unde de la teorie la practica e cale lunga, iar partea de aplicare arata limitele autoritilor (umane, financiare, de cunostiinte tehnice), dar si al neplanificarii (aplicarea pare mai degraba haotica si selectiva, decat un proces riguros si logic). Pe cealalta parte, cei care au crezut ca dupa 25 mai 2018 nu se va intampla absolut nimic, pot sa se simta si ei dezamagiti.  Amenzi se dau, ba chiar si la cei mici si chiar la persoane fizice. Autoritatile par a fi mai decise sa aplice textele legislative decat inainte, iar subiectul protectiei datelor personale este mult mai vizibil.”

Din punctul sau de vedere, cel mai important castig al industriei a fost ca “Toata lumea din zona de business digital stie de GDPR”.

In opinia lui Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, “Principalele caracterisitici dupa intrarea in vigoare a noului regulament au fost lipsa de intelegere, mai ales de partea responsabililor din entitatile ce opereaza cu date cu caracter personal, varietatea si ambiguitatea diverselor solutii de conformare la noul regulament puse la dispozitie de o multime de specialisti, mare majoritate fara expertiza si experienta. Au urmat luni de evenimente ce au produs mici miscari de trupe in anumite domenii; au inceput mai ales in firmele serioase si mari sa se desfasoare procese de analiza complexe”.

Totodata, Serban Popa mentioneaza ca, dupa mai bine de un an, cand au inceput si avertismentele si amenzile din partea autoritatii, “lumea/operatorii au inceput sa inteleaga ca avem o noua entitate de reglementare similara cu cea din domeniul concurentei. Au aparut o serie importanta de clarificari la nivel de EDPB si, mai ales, din partea DPA-urilor vestice cu traditie”.

Pentru Raluca Puscas, avocat asociat la Filip & Company,“Cel mai vizibil efect este cresterea gradului de constientizare, atat la nivelul organizatiilor, dar si la nivelul cetatenilor, asupra aspectelor legate de protectia datelor. GDPR apare in discutie din ce in ce mai des atunci cand sunt abordate subiecte din diverse zone, incepand cu securitatea datelor pe internet, mesaje si campanii de marketing, comert online si, mai recent, in context de telemunca sau al masurilor luate in cadrul starii de urgenta / alerta”.

Ea puncteaza un un alt aspect extrem de important si anume, faptul ca, este vorba despre un proces continu. Raluca Puscas remarca, de asemenea, “ca a crescut preocuparea pentru asigurarea securitatii datelor, prevenirea pierderii datelor si incorporarea cerintelor de privacy in ariile de activitate sau a produsele noi pe care companiile doresc sa le dezvolte”.

Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca legislatia referitoare la GDPR “a determinat acordarea unei atentii sporite protectiei datelor cu caracter personal atat in Europa, cat si in afara ei. Tot mai multe state sunt interesate in implementarea de legislatii similare. Desi majoritatea operatorilor nu au fost atat de pregatiti pe cat era de asteptat, aspect demonstrat si de amenzile aplicate in Europa (peste 270), majoritatea operatorilor continua in mod proactiv eforturile de conformare”.

Din punctul sau de vedere, “Numarul de amenzi aplicate este relativ mic prin comparatie cu numarul sesizarilor, iar cuantumul acestora tinde sa fie mai aproape de minimul prevazut de Regulament, daca le raportam la cifra de afaceri. De exemplu, chiar si cea mai mare amenda, ca valoare nominala, aplicata British Airways, 204,600,000 EUR, reprezinta 1,5%din cifra de afaceri a operatorului”.

Roxana Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, observa “o tendinta tot mai mare de constientizare a protectiei ce trebuie oferita datelor cu caracter personal. Acest aspect se remarca la nivelul tuturor organizatiilor, avand in vedere ca prevederile regulamentului se aplica tuturor companiilor, fie ca vorbim de organizatii internationale, fie ca vorbim de organizatii autohtone. Este adevarat, ca in mod cert, unele industrii sunt mai expuse decat altele, in special prin prisma volumului mare de date personale ce sunt prelucrate sau chiar al complexitatii operatiunilor de prelucrare efectuate”.

Un alt aspect important semnalat de Roxana Mitroi  este ca, „principalii jucatori au inteles ca prevederile GDPR nu pot fi ocolite prin formule contractuale care sa aloce raspunderea catre terti, catre persoanele vizate sau chiar sa le inlature raspunderea. Astfel, pentru ca s-au lovit de o constientizare rapida a impactului puternic pe care il poate avea pierderea, stergerea, sustragerea sau chiar un incident de securitate asupra datelor cu caracter personal, pentru unii operatori de date, calatoria spre conformarea cu prevederile GDPR a inceput din timp, dinainte de implementarea prevederilor GDPR la nivelul legislatiilor nationale. De asemenea, dupa doi ani de la aplicabilitatea prevederilor GDPR la nivel national, in acest domeniu se observa un ritm de munca sustinut. Acest ritm de munca continuu vizeaza inclusiv momente ulterioare finalizarii implementarii, datorita fluxurilor si proceselor de prelucrari ce pot suferi diferite modificari in timp.  De asemenea, pot interveni si procese noi de prelucrari a datelor, fapt ce poate duce la noi provocari cu privire la analizarea gradului de conformare cu prevederile GDPR”.

In opinia lui Marius Dumitrescu, specialist GDPR, “GDPR-ul nu este o revolutie, este o evolutie!”. El remarca faptul ca, “In Romania, GDPR-ul a intrat brusc in vietile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimtamintelor, lansat de operatori din dorinta de a intra rapid in legalitate. Din pacate, si astazi mai exista operatori care folosesc consimtamantul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sanatatea persoanelor vizate si deduc, astfel, ca DPO-ul nu si-a castigat inca locul pe care il merita in organizatie si recomandarile lui inca nu sunt ascultate”.

El mai semnaleaza faptul ca “In ultimii doi ani, strategia de vanzari a multor firme de consultanta s-a bazat pe crearea panicii, folosind marketingul inselator care accentua, in primul rand, dimensiunea astronomica a amenzilor, in loc sa promoveze nevoia de instruire a personalului. Platim si astazi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianta formala fara a include serviciile de specialitate ale unui DPO”.

Marta Popa, Senior Partner la Voicu si Filipescu SCA, mentioneaza ca: “Regulamentul GDPR a fost <<problema anului 2000>> in domeniul protectiei datelor, nu doar in Europa, ci in intreaga lume. Organizatiile s-au straduit sa se conformeze, de teama consecintelor. Dar limbajul GDPR este foarte sofisticat, uneori vag, astfel incat, procesul de conformitate a fost marcat de incertitudini pentru multe organizatii, publice sau private. Ne asteptam sa apara si alte reglementari in domeniul protectiei datelor, inclusiv in zona de E-Privacy si vom vedea o crestere a impactului si a aplicarii legislatiei, inclusiv in ceea ce  priveste amenzile. Ne putem astepta ca si Brexit-ul sa impacteze unele companii din punct de vedere GDPR. Alte motive de ingrijorare se refera la recomandari in procesarea datelor legate de sanatate in contextul pandemiei de COVID-19 sau inteligenta artificiala (AI).

Marta Popa concluzioneaza: “Cei doi ani de GDPR au adus, cu siguranta, multe beneficii companiilor. In primul rand, GDPR a dus la o mai buna gestionare a datelor si a managementului datelor. In al doilea rand, protectia datelor a fost adusa in atentia managementului superior, ceea ce este o consecinta pozitiva. Si, in al treilea rand, companiile care au investit in conformitate beneficiaza de o crestere a gradului de incredere din partea clientilor si a partenerilor de afaceri”.

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Marius Dumitrescu: “Este trist ca a fost nevoie de acest coronavirus pentru a înțelege mai bine GDPR-ul”

INTERVIU EXCLUSIV

Vizualizari: 3458

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Astăzi, 25 mai 2020, se împlinesc doi ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), moment prielnic pentru noi toți de a realiza o scurtă retrospectivă și de a trage câteva concluzii esențiale. Au fost multe provocări, atât pentru DPO cât și pentru operatorii de date care și-au propus să obțină și să mențină conformitatea GDPR. Cel mai important  lucru este să folosim pe viitor lecțiile deja învățate și tocmai despre aceste lecții vorbește Marius Dumitrescu, specialist în domeniul protecției datelor, în următorul interviu. 

Cum ai caracteriza, pe scurt, cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR în Uniunea Europeana?

"GDPR-ul nu este o revoluție, este o evoluție!", așa îmi încep majoritatea cursurilor încercând să explic că acest pachet de reglementări legislative există încă din 1995 și a evoluat într-un regulament european unic, influențat mai ales de dezvoltarea tehnologică fără precedent. Mai mult, putem spune că și în acest moment legislația aleargă după tehnologie, dacă ne gândim doar la inteligența artificială și la tehnologia 5G.

Regulamentul UE 679/2016 cunoscut drept GDPR a intrat în vigoare în 2016, acum patru ani de zile, dar se aplică doar din 25 mai 2018, după o perioadă de grație de doi ani, pe care majoritatea statelor europene, inclusiv România, nu au folosit-o pentru a lansa campanii de educare a persoanelor vizate și a operatorilor. Astfel, startul a fost dat în luna mai 2018, la momentul respectiv existând o estimare că doar 20% dintre operatorii europeni au început demersurile pentru a obține conformitatea. Aceste procent a crescut semnificativ valoric, fiind estimat astăzi ca fiind peste 60%, dar am rețineri privind calitatea conformităților obținute la nivel european. Conform studiilor, în 2019 s-a ajuns deja la crearea primelor 500.000 de roluri de DPO, fără a modifica fundamental organigramele și fără a asigura toate resursele necesare pentru a îndeplini cu succes acest rol. Operatorii de date trebuie să renunțe la a mai căuta soluții formale și să înțeleagă faptul că această mult dorită complianță GDPR nu se obține apăsând butonul "Print" și că orice operator care alege această cale rămâne la fel de expus riscurilor.

În România, GDPR-ul a intrat brusc în viețile noastre, acum doi ani de zile, printr-un bombardament al consimțămintelor, lansat de operatori din dorința de a intra rapid în legalitate. Din păcate și astăzi mai există operatori care folosesc consimțământul ca temei legal pentru prelucrarea datelor privind sănătatea persoanelor vizate și deduc, astfel, că DPO-ul nu și-a câștigat încă locul pe care îl merită în organizație și recomandările lui încă nu sunt ascultate.

În ultimii doi ani, strategia de vânzări a multor firme de consultanță s-a bazat pe “crearea panicii”, folosind marketingul înșelător care accentua, în primul rând, dimensiunea astronomică a amenzilor în loc să promoveze nevoia de instruire a personalului. Plătim și astăzi campaniile de marketing de acum doi ani care vindeau complianță formală fără a include serviciile de specialitate ale unui DPO.

Astazi, mai mult ca oricând, trebuie să ne reamintim că în tot acest GDPR este vorba despre oameni, sau mai bine spus despre NOI! Nu este vorba despre creșterea birocrației și despre proceduri sufocante. Este vorba despre respectul pe care trebuie să îl acordăm și să îl obținem unii de la ceilalți, respect de care am uitat datorită banilor obținuți prin tranzacționarea datelor personale și a informațiilor confidențiale, ca efect direct al evoluției exponențiale a tehnologiei. Să nu uităm că toți suntem persoane vizate. Dacă la birou nu simt acest lucru pentru că sunt patron și influențez și decid direct în ce direcție îmi conduc firma, atunci când navighez pe internet sau pur și simplu merg pe stradă, intru într-un supermarket sau într-un hotel, sunt doar o persoană fizică și mă aștept să pot să decid cine, de ce și ce date personale prelucrează despre mine. Cu toții trebuie să punem umărul și să vorbim cu prietenii, rudele, vecinii despre erorile pe care le facem atunci când vânăm gratuități pe internet. Trebuie să încetăm să mai credem că ceva este gratuit și să înțelegem că, de fapt, plătim scump cu datele noastre personale care au devenit o valoroasă monedă de schimb.

Și mai trebuie să învățăm o lecție : „Când ești cunoscut, oamenilor le place să vorbească despre tine. Totuși, nu tot ce se vorbește, este și adevărat!”. Încă trebuie să învățăm ce înseamnă Fakenews, să recunoaștem acest fenomen, să ne protejăm, să nu mai alimentăm cererea și să sancționăm atunci când această practică ne influențează deciziile.

Care consideri că a fost cea mai mare provocare pentru specialiștii în protecția datelor personale?

Persoana fizică în sine a rămas cea mai mare provocare pentru întreg domeniul protecției datelor din România, deoarece, prin lipsa de cultură, întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne în continuare Responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal (DPO), această meserie nou apărută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui.

Poate și denumirea postului, care induce ideea responsabilității concentrate pe umerii unei singure persoane, a îngreunat ascensiunea și recunoașterea profesională, mulți DPO făcând educație managementului în momentul semnării contractelor de consultanță.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR?

Angajații reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri în ceea ce privește securitatea unei organizații. Și nu spun eu asta, mergând pe principiul 80/20 al lui Pareto, transpus în business (80% din probleme sunt cauzate de 20% dintre angajați), ci studiul State of Cybersecurity 2019 realizat de ISACA.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a companiilor în procesul de obținere și menținere a conformității GDPR este carența unei culturi a responsabilității, în rândul angajaților, privind protecția datelor personale. Acesta carență poate fi diminuată substanțial în urma instituirii unor programe de instruire cu privire la importanța protecției datelor în concordanță cu practicile generale și politicile specifice activității companiei. Responsabilizarea angajaților din perspectiva protecției datelor personale va aduce un plus de valoare companiei. Un angajat conștient și informat este un angajat vigilent și care acționează cu responsabilitate, riscurile unei erori umane scăzând, în același timp în care randamentul muncii crește. Mai mult, identificarea rapidă a eventualelor breșe de securitate și respectarea protocolului de răspuns la incidente va minimiza pierderile companiei.

Rămân un visător și sper ca în următoarea perioadă să vedem campanii de educare a persoanelor vizate din România, și de ce nu, campanii de educație în scoli.

Care a fost cea mai importantă lecție pe care companiile, dar și specialiștii în protecția datelor personale au învățat-o în această perioadă?

Constat că în ultimele două luni, de când a fost recunoscută oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decât în toată perioada de când a intrat în vigoare Regulamentul UE 679/2016 și este trist că a fost nevoie de acest coronavirus ca să-i acordăm atenția pe care o merită.

Societatea în care trăim s-a schimbat, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastră să se adapteze și să se maturizeze forțat, făcând, în primul rând, un salt mare către digitalizare. Vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, tele-medicină, tele-educație și mai ales despre știrile false.

Fiind un act de responsabilitate să stăm acasă în aceste condiții, utilizăm din ce în ce mai mult tehnologia, din dorința de a comunica cu cei dragi și cu colegii de serviciu. Am auzit că s-au organizat zile de naștere online, că oamenii au continuat să se întâlnească și să bea o cafea cu prietenii, printr-o conexiune video și că se pot vizita muzee sau chiar să participi la concerte din confortul fotoliului de acasă. Citim cărți pentru care până acum nu găseam timpul necesar. Pentru o parte din oameni, autoizolarea este un test greu de trecut și de suportat și nimeni nu conștientizează, încă, faptul că procesul de autoizolare socială este un fenomen apărut o dată cu rețele de socializare. Se vorbește de ani de zile de această tendință de a petrece mai mult timp în casă, conectat cu mii de prieteni online, cu care poate nu te-ai întâlnit niciodată față în față. Astăzi, mai mult ca niciodată, prețuim interacțiunea fizică și testăm efectul nociv și pervers al dezinformărilor care abundă pe rețelele de socializare. Este o lecție pe care am învățat-o în timpul acestei pandemii și cred că societatea noastră nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început.

Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii au decis să accepte, de pe o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind tele-munca și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de muncă, pentru a îndeplini această formalitate birocratică. Foarte puține firme au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților.

În ultimele zile chiar am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, prin campanii de phishing, infectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Din păcate, foarte multe afaceri au de suferit și, mai mult decât efectele acestei pandemii, mă sperie valul de recesiune care ne va lovi peste câteva luni.

Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi.

Revenind la domeniul protecției datelor, chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor, și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele comerciale.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedură.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor și obținerea de garanții adecvate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele angajaților noștri, sau datele clienților noștri, datele vizitatorilor noștri sunt prelucrate de către împuterniciții noștri ca operatori și să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a creste birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă de pandemie, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune în următorul an să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Ovidiu Ionescu: Conformarea GDPR, deși nu este aducătoare de profit, este o carte de vizită foarte prețioasă

Ovidiu Ionescu a absolvit Facultatea de Administrație Publică, din cadrul SNSPA, în anul 2013 și Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, în anul 2017. A urmat 7 ani […]

Daniela Cireașă: „Realizarea cartografierii nu este sarcina exclusivă a DPO-ului”

Daniela Cireasa a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, este consilier juridic din anul 2001. In 2018 a absolvit cursurile postuniversitare de protectia datelor „Protectia juridica a […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

Alexandru Gheorghe: Nu am găsit în România experți care să realizeze o „autopsie” a unui telefon mobil

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Inperspective. El a format și condus […]

Ovidiu Seceleanu: „Containerizarea, inovația SAMSUNG pentru utilizarea GDPR a terminalelor mobile”

Preocupați de impactul tehnologiei în activitatea operatorilor de date cu caracter personal, specialisti si responsabili cu protectia datelor din întreaga țară sunt invitati sa participe la cea de-a […]

Alexandra Jivan: „În cazul unui litigiu, salariații s-ar putea prevala de lipsa de informare, susținând că nu cunosc procedurile”

Alexandra Jivan (CIPP/E) are o experiență profesională de peste 11 ani, oferind consultanță și reprezentare juridică, atât startup-urilor, precum și companiilor multinaționale. În 2018, a fost inițiatorul proiectului […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

Cursul postuniversitar UMFST Târgu Mureș de protecția datelor a ajuns la debutul celei de-a treia ediție

Cursul postuniversitar „Formare si pregatire a Responsabilului cu Protecția Datelor”, organizat de Centrul de cercetare pentru protecția datelor, constituit in cadrul Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Stefan Gabriel Iancu: România este in top 3 din Europa la numarul de amenzi GDPR aplicate

Stefan Gabriel Iancu are o experiență de peste 21 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei iPrivacy. El si-a dezvoltat expertiza […]

„Operatorii ar trebui sancționați pentru desemnarea persoanelor nepotrivite în functia de DPO?”

Alexandru Gheorghe are o experiență de peste 12 ani în calitate de consilier juridic, DPO / Consultant Protectia Datelor, fiind fondatorul companiei Iperspective. El a format și condus […]

Anul 2019 văzut prin ochii unui GDPR-ist, 10 momente memorabile

Este sfarsit de an si fiind un moment de bilant nu pot sa nu ma gandesc la cat de multe lucruri am realizat pe plan profesional si mai […]

Cătălina Lungu: „De Black Friday, vânătorii de chilipiruri se pot transforma în victime”

Cătălina Lungu este Responsabil cu protecția datelor (DPO) si Consultant GDPR la Proactiv Cons SRL , fiind licențiată în managementul firmei și absolventă a cursurilor postuniversitare în protecția […]

Brittany Kaiser: Intervenția străinilor în alegerile din România încă este o amenințare (VIDEO)

În calitate de fost Director de dezvoltare a afacerilor la Cambridge Analytica, Brittany Kaiser este un celebru denuntator, demascând modul în care au fost influențați și manipulați oamenii, […]

Gradul de conformare GDPR, în domeniul sanitar românesc, nu a depășit 15%

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR-General Data Protection Regulation) a apărut pentru a oferi un grad de control într-o lume dominată de tehnologie, iar conformarea la acest Regulament […]

Adriana Ceaușescu: „Trebuie să învățăm că implementarea GDPR este un efort de echipă”

Adriana Ceaușescu este Ofiter Securitatea Informatiei si Protectia Datelor pentru companii din domeniul Asigurarilor si Sanatatii și a urmat cursurile IAPP, participând totodată la intocmirea codului de conduita […]

Timis Horea: Frica de amenzi GDPR a oprit inovația în multe domenii

De profesie medic, Timis Horea este expert in Management Sanitar si fost director de proiecte europene pe componenta socio-medicala, la Primaria Alba Iulia, director de spital, director al […]

Radu Crahmaliuc: „Spitalele de stat din România nu sunt pregătite să ne proceseze datele”

Radu Crahmaliuc este fondatorul Cloud☁mania, una dintre cele mai populare platforme independente de cunoștințe și servicii din Europa de Est Centrală care s-a dezvoltat pe următorul principiu: „cele […]

Adrian Munteanu: În România găsim „un număr imens de „consultanți GDPR„ care au apărut de nicăieri”

Cu o experiență de peste 13 ani în proiecte de audit (internet banking, securitate IT, proiecte IT, proiecte finanțate prin fonduri UE), consultanță (continuitatea afacerii, analiză de impact, […]

Filip Truță: „Noua soluție Bitdefender 2020 protejează intimitatea utilizatorilor”

Filip Truță, security analyst la Bitdefender, a acordat un interviu in exclusivitate  pentru dpo-NET .ro despre GDPR și despre tehnologiile noi din soluția de securitate Bitdefender 2020 care […]