15 recomandări GDPR pentru managerul de spital

Editorial

Vizualizari: 15409

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

“Mie nu mie se poate intampla, am băieți tineri și destepti la IT”  este argumentul unui manager de spital pentru a justifica lipsa de interes, resurse și timp pentru a implementa procedurile și principiile specifice Regulamentului UE 679/2016. Din pacate, in sistemul sanitar romanesc, gradul de implementarea a principiilor GDPR nu este unul ridicat, cei mai multi avand o preocupare doar dupa data de 25 mai 2018 de cand este aplicabil Regulamentul 679/2016.Chiar si aceasta preocupare este de multe ori una superficiala, de exemplu numirea unui DPO s-a facut in multe spitale din Romania in aprilie 2019, datorita unui formular de autoevaluare impus de ANMCS, fara a acorda atentie si celorlate obligatii. Sa nu uitam ca numirea unui DPO este obligatorie pentru autoritatile publice, organizatiile care monitorizeaza sistematic si prelucreaza si scara larga, si nu are nici o legatura cu numarul angajatilor sau domeniul de activitate.

Putem invata din greselile celorlalti si sa tinem cont de urmatoarele 15 recomandari pentru implementarea GDPR in spitalele si clinicile din Romania. 

Dar pentru inceput sa nu uitam ca in cadrul Uniunii Europene avem mai multe situatii in care s-au aplicat amenzi spitalelor si din fiecare caz in parte avem ceva de invatat:

  1. Spitalul Barreiro din Portugalia  a primit o amenda de 400.000 de euro pentru ca a acordat accesul la datele clinice ale pacienților prin sistemul lor cel puțin catre nouă persoane care sunt profesioniști non-medicali (asistenți sociali) si nu aveau nevoie de accesul la datele respective. Mai mult datele pacienților din spitalul Barreiro nu au fost separate în mod corespunzător de datele arhivate ale unui alt spital si mecanismele de autentificare a accesului au fost considerate insuficiente.
  2. Spitatului Haga din Olanda a primit o amenda de 450.000 de euro pentru ca o persoană foarte cunoscută în Olanda a fost pacienta a spitalului, prilej cu care zeci de angajați ai spitalului, mânați de o curiozitate mistuitoare, au studiat dosarul medical al pacientului, fără a avea un motiv real pentru a face asta.
  3. Un spital de stat din Cipru a fost sancționat cu 5.000 de euro pentru neacordarea accesului la dosarul sau medical unui pacient.
  4. Autoritatea de supraveghere austriacă a aplicat o amendă de 55000 euro unui operator care activează în sectorul medical. Pe parcursul investigației, autoritatea de supraveghere austriacă a descoperit ca operatorul nu a numit niciun Responsabil cu protecția a datelor (DPO), nici nu a publicat datele de contact ale acestuia și nici nu le-a raportat autorității de supraveghere, operatorul a obligat persoanele vizate să își dea consimțământul pentru o prelucrare a datelor, care nu îndeplinea criteriile prevăzute la art. 7 GDPR: Condiţii privind consimţământul, și-a încălcat datoria de a furniza informații în conformitate cu art. 13, 14 GDPR si în ciuda manipulării datelor sensibile, nicio evaluare a impactului protecției datelor, în conformitate cu art. 35 GDPR, a fost efectuat.

Cine este adevaratul "responsabil cu protecția datelor" ?

Chiar daca traducerea in limba romana a functiei Data Protection Officer (DPO) este Responsabil cu protectia datelor cu caracter personal ( COR 242231) aceste are ca atributii principale dezvoltarea si analiza politicilor referitoare la proiectarea, implementarea si modificarea operatiunilor si programelor guvernamentale si comerciale. Nu este reponsabil de aplicarea efectiva a masurilor, intreaga responsabilitate revenind managementului operatorului de date care trebuie sa aplica masuri si proceduri pornind de la recomandarile DPO-ului.

Acum ca am aflat ca responsabilul cu protectia datelor este managerul, va ofer  15 recomandari utile:

  1. Desemnati un DPO real, nu formal sau incompatibil - aceasta este doar una din obligatiilor operatorilor, mai sunt cel putin 6 obligatii legale si desemnarea DPO-ului nu va transforma automat intr-un operator de date compliant. Asadar, nu alegeti persoana care va este cel mai indemana si care nu o sa va dea prea multe batai de cap. Cautati o persoana in interiorul organizatiei sau externalizati catre o persoana sau firma din exterior. Daca totusi v-ati gandit la o persoana din interior, este bine sa va asigurati ca activitatea pe care o desfasoara nu o pozitioneaza intr-o situatie de incompatibilitate. De exemplu, managerul de IT poate identifica cu usurinta o bresa de securitate dar in acelasi timp poate sa o si ascunda pentru a masca de exemplu o greseala personala si intervine astfel un conflict intre functia de manager de IT si cea de DPO, intr-un final angajatul alegand varianta care nu ii va pune postul in pericol in defavoarea eticii profesionale. Conditiile pentru alegerea unei persoane pentru functia de DPO sunt clar definite in Regulament dar recomandarea mea este ca sa algeti in primul rand o persoana care cunoaste foarte bine activitatea Dumneavoastra, procedurile de lucru si are autoritate in fata angajatilor. Alegerea in mod formal a unei persoane fara a tine cont de aceste recomandari, nu va apropie de complianta GDPR.
  2. Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului  pentru serviciile medicale - unul din principiile GDPR este de a prelucra date doar in regim de legalitate si exista 6 modalitati de a justifica aceasta legalitate: obligatia legala, interesul vital, obligatii contractuale, interes public, interes legitim si nu in ultimul rand consimtamantul persoanei vizate. In cazul domeniului medical, pentru activitatea specifica de acordare de ingrijiri medicale si tratament medicamentos putem justifica prin interes vital, obligatie legala si obligatii contractuale. Pentru aceste activitati specifice nu este nevoie sa apelam la consimtamant pentru a obtine legalitatea prelucrarii si chiar daca am face-o am putea ajunge ipotetic in situatii de blocaj. De exemplu, daca eu cer consimtamantul pacientului inainte de efectuarea unei consultatii si acesta refuza, eu sunt in imposibilitatea de a-mi mai desfasura activitatea. Exista si situatii in domeniul sanitar cand apelam la consimtamant, de exemplu pentru invatamantul medical sau activitatile de marketing.
  3. Anonimizarea rezultatelor concursurilor de ocupare de post - cea mai usoara metoda de a deveni automat compliant este de a asocia fiecarui candidat a unui cod numeric, de exemplu numarul de inregistrare de la comisia de concurs a dosarului de candidatura si in momentul publicarii rezultatelor sa fie afisate in relatie cu acest cod, fara a publica numele si prenumele.
  4. Reglementati printr-o procedura comunicarea informatiilor pacientului - comunicarea cu pacientul si cu apartinatorii acestuia trebuie sa tina cont de dreptul la confidentialitate privind datele de sanatate. Avand in vedere mijloacele de comunicare ( fata in fata, telefonic, electronic prin intermediul aplicatiilor de mesagerie, email) va recomand sa redactiati proceduri distincte care sa mentioneze expres cine poate da informatii si mai ales ce informatii pot fi oferite pe fiecare canal in parte, tinand cont de posibilitatea ca la capatul celalat sa nu fie persoane pe care o credem noi.
  5. Realizati un plan continuu de instruire si evaluare angajati - angajatii sunt la nivel teoretic cel mai mare risc pentru organizatie privind bresele de securitate si de aceea una din metodele cele mai eficiente pentru a diminua acest risc este educatia continua si procedurile de lucru. Realizati un plan de anual de instruire care sa asigure cresterea implicarii personalului in procesul de protectie a datelor si evaluati din cand in cand ce au inteles angajatii din informatiile transmise.
  6. Efectuati un test de penetrare si audit tehnic (securitate informatica) - auditul tehnic si testele de penetrare ne ofera o imagine realista a gradului de securitate pe care ni-l ofera echipamentele si aplicatiile software de care dispunem.
  7. Securizati accesul la bazele de date si reglementati conditiile de utilizare - recomanda conturi individuale pentru fieacare angajat, utilizarea unor parole cu o dificultate macar medie, si configurarea accesului la baza de date in functie de functia angajatului, limitand accesul doar la datele de care are nevoie pentru a-si desfasura activitate in cconditii optime. Prin fisa postului si activitati de instruire putem de asemenea sa ne asiguram ca angajatii respecta conditiile de securitate.
  8. Implementarea unui plan de raspuns la incidente de securitate - in iunie 2019 activitatea a cinci spitale din Romania a fost afectata prin infectarea cu un ransomware, datele fiind criptate. Cum trebuie sa reactionam intr-un astfel de caz, ce trebuie sa faca angajatul care descopera o bresa de securitate, care sunt masurile care trebuie implementate imediat ? Toate aceste lucruri trebuie detaliate si explicate angajatilor pentru a diminua pierderile in cazul unei brese de securitate.
  9. In cazul unei brese de securitate anuntati CERT.RO (1911) si ANSPDCP in 72h -  nu ascundeti bresele de securitate, cereti ajutorul specialistilor pentru a va asigura ca efectele sunt reduse la minim. Datele persoanale apartin de drept persoanelor fizice si trebuie sa luati masuri urgente de limitare a efectelor in cazul unei brese de securitate.
  10. Conditionati / restrictionati accesul la aplicatii/website-uri(Facebook, Yahoo, Gmail, WhatsApp) si medii de stocare (USB) - activitatea neproductiva a angajatilor precum navigarea pe internet in timpul programului sau introducerea de medii de stocare externe pentru a copia informatii introduce in organizatie un risc marit de virusare, punand la incercare masurile tehnice. Recomandarea mea este de a limita aceste activitati si sa eliminati aceste riscuri. Cu siguranta este o masura nepopulara in randul angajatilor, dar sa nu uitam ca majoritatea detin un smartphone personal de pe care isi pot verifica emailul sau mesajele pe retelele de socializare, bine inteles in pauzele de lucru. Riscul de a introduce un virus prin metoda phising sau prin infectare directa se diminueaza foarte mult in organizatiile care au adoptat astfel de masuri.
  11. Folositi adrese de email @spital.ro, cu stocare in UE - va aduceti aminte ca atunci cand ati creat o casuta de email gratuita ca ati fost de acord ca toate mesajele si atasamentele sunt de fapt proprietatea furnizorului de email si ca poate folosi toate aceste informatii pentru a va face un profil, pentru a va trimite oferte comerciale si poate chiar sa comercializeze aceste date ? Mai mult, ati realizat ca pastrarea unui email cu sau fara atasament in inbox sau send items este de fapt o prelucrare si cum majoritatea furnizorilor de "emailuri gratuite" au serverele in USA, practic trebuie sa documentati motivele pentru care realizati transfer extracomunicat de date cu caracter personal ?
  12. Nu permiteti angajatilor sa utilizeze dispozitive personale - daca permiteti angajatilor sa vina cu laptopul de acasa insemana ca permiteti ca stocarea datelor sa se faca pe echipamente care nu sunt in proprietatea Dumnevoastra si practic nu aveti nici un control, aceasta practica ducand cel mai des la o bresa de securitate
  13. Asigurati transparenta sistemului de invatamant medical - anuntati pacientii inca de la internare daca la fisa lor au acces studentii si anonimizati datele pe care studentii le scot din organizatie pentru a-si desfasura activitatea de cercetare. Este nevoie de consimtamantul pacientului pentru a transfera date catre studenti si in cazul unui refuz trebuie sa organizati activitatea conform dorintei pacientului.
  14. Actualizati formularele asigurati informarea prealabila (Ordinul nr. 1411/2016 si Legii nr. 347/2018 publicata in Monitorul Oficial 03.01.2019)
    1. Pacientul are dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în anexa la foaia de observație clinică generală, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții pacientului, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.
    2. Acordul pacientului privind filmarea/fotografierea în incinta unității sanitare
    3. Model Acordul pacientului/reprezentantului legal privind participarea la învățământul medical
    4. Model Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale
    5. Model Declarație privind comunicarea documentelor medicale personale
    6. Model Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale
  15. Recomandati DPO-ului sa se inscrie in ASCPD (Asociatia Specialistilor in Confidentialitatea si Protectia Datelor)

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

„GDPR-ul nu se aplică partidelor politice?”

Editorial

Vizualizari: 2100

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, care se va finaliza cu votul cetățenilor in 27.09.2020. Cu toții suntem chemați la vot de foarte multe partide politice parlamentare, neparlamentare, de alianțe politice sau electorale, de asociații sau organizații ale minorităților, dar și de candidați independenți. Pandemia COVID-19 a obligat toți acești competitori electorali să își transfere cea mai mare parte din activitatea specifică de promovare a programului electoral către mediul online, prin intermediul website-urilor și a paginilor pe rețelele de socializare. Suntem asaltați de reclame electorale care încearcă să ne convingă să votăm, ni se solicită sprijin și donații, sau suntem îndemnați, mai mult sau mai puțin subtil, să aderăm la un partid sau să-l susținem prin votul nostru.
Sunt convins că cititorii au remarcat ghilimelele din titlul articolului și că au înțeles că la această întrebare există un singur răspuns: prevederile Regulamentului 679/2016 se aplică tuturor competitorilor electorali, în sensul în care aceștia, așa cum se clarifică și în Comunicatul ANSPDCP din 28.08.2020, sunt operatori de date cu caracter personal, prin urmare, trebuie să își asume și să respecte obligațiile pe care le au din punct de vedere GDPR.

Totuși, în cazul în care un operator de date încă mai consideră că nu trebuie să respecte prevederile GDPR sau că ar fi nesancționabil, vă prezint câteva situații concrete care contrazic în mod evident această legendă urbană, iar faptul că în România încă nu s-a aplicat nicio amendă acestui tip de operatori nu înseamnă că timpul e pierdut sau că “nouă nu ni se poate întâmpla”.

  1. În Belgia unei asociații politice i-a fost aplicată o amendă GDPR de 3000 euro pentru temeiul juridic insuficient pentru prelucrare, încălcând articole 5, 6 și 14. Această asociație politică locală a trimis reclame electorale locuitorilor municipiului pentru alegerile locale din 2018. În acest scop, asociația a folosit lista electorală din 2012 și a comparat-o cu cea din 2018, fără un temei juridic suficient și fără informații în conformitate cu art. 14 GDPR.
  2. Tot în Belgia, Primăria unui Municipiu a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru încălcarea articolelor 5 și 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), deoarece în contextul alegerilor locale din 2018, a trimis reclame electorale unui grup de angajați din administrația locală, folosind în mod ilegal o listă de date de contact.
  3. În Spania, Partidul Socialist din Catalonia a primit o amendă GDPR în valoare de 5000 euro, pentru încălcarea principiului limitărilor legate de scop (Art. 5, alin (1), lit. b)). Partidul Socialist din Catalonia a folosit datele cu caracter personal furnizate de un medic profesionist pentru a trimite o scrisoare rudei reclamantului solicitând sprijin politic. Aceasta constituie un scop diferit de scopul inițial al colecției și, prin urmare, încalcă principiul limitării scopului.
  4. Mai aproape de noi, în Bulgaria, unui partid politic i-a fost aplicată o amendă GDPR de 2000 euro, pentru încălcarea Art. 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare), având în vedere falsificarea semnăturilor pe o listă de alegători.
  5. În Italia, Asociației Rousseau, persoană împuternicită a operatorului “Movimento 5 Stelle”, partid politic italian, i-a fost aplicată amenda GDPR de 50.000 euro pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal ( Art. 32). În acest caz, mai multe site-uri web afiliate partidului politic italian Movimento 5 Stelle erau administrate, prin intermediul platformei numite “Rousseau” , care funcționa ca persoană împuternicite de operator. Platforma a suferit o încălcare a securității datelor în vara anului 2017, ceea ce a determinat autoritatea italiană pentru protecția datelor, Garante, să solicite implementarea mai multor măsuri de securitate, în plus față de obligația de actualizare a informațiilor disponibile pentru a oferi transparență suplimentară. În timp ce operatorul actualiza nota de informare privind informațiile de confidențialitate, autoritatea italiană pentru protecția datelor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa implementării pe platforma “Rousseau” a unor măsuri de securitate legate de GDPR. Merită menționat faptul că procedura a fost inițiată înainte de luna mai 2018, dar autoritatea italiană pentru protecția datelor a emis o amendă în temeiul GDPR, deoarece platforma “Rousseau” nu adoptase măsurile de securitate necesare printr-un ordin emis după 25 mai 2018. Interesant este faptul că amenda nu a fost emisă împotriva partidului politic “Movimento 5 Stelle”, care este operatorul de date personale, ci împotriva Asociației “Rousseau”, care este persoană împuternicită de operator.
  6. În Ungaria, unui partid politic, al cărui nume nu a fost divulgat, i-a fost aplicată o amendă GDPR în cuantum de 34.375 euro, pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale (Art. 33, alin (1) și alin. (5) și art. 34, alin. (1)). NAIH (Autoritatea maghiară de supraveghere) a aplicat o amendă de 11.000.000 HUF (34.375 EUR) acestui partid politic maghiar pentru că nu a notificat Autoritatea și persoanele vizate cu privire la o încălcare a securității datelor și nu a documentat încălcarea, conform articolului 33, alin. (5) din GDPR. După cum prevede legea, amenda s-a bazat pe 4% din cifra de afaceri anuală a partidului și 2,65% din cifra de afaceri anticipată pentru anul următor. Breșa de securitate a fost rezultatul unui atac cibernetic al unui hacker anonim, care a accesat și a dezvăluit informații despre vulnerabilitatea sistemului organizației - o bază de date de peste 6.000 de persoane. Sistemul a fost vulnerabil la acest atac cibernetic din cauza unei probleme de redirecționare a paginii web a organizației. După ce atacatorul a publicat datele, chiar și persoanele cu cunoștințe IT scăzute au putut prelua informații din baza de date.
  7. Tot în Ungaria, o persoană a primit o amendă GDPR de 290 euro pentru încălcarea articolelor 5, 6, 12, 15 și 17 (Baza legală insuficientă pentru prelucrarea datelor). Această persoană a făcut o fotografie cu directorul unei companii deținute în totalitate de o primărie, înfățișându-l pe director, alături de copilului său, ca și cum ar fi rupt afișul electoral al opoziției din campania electorală. Persoana a încărcat fotografia pe pagina sa de Facebook și chiar dacă imaginea copilului era blurată, totuși în post se sugera că era fiica directorului. Directorul a declarat persoanei în cauză că nu este de acord cu realizarea fotografiei. NAIH a stabilit că actul directorului nu era o informație publică și fotografia nu dovedește că directorul a rupt un afiș electoral. NAIH a susținut, de asemenea, că doar numele directorului companiei deținute integral de guvernul local era informație publică.
  8. În Belgia, primarul unei localități a primit o amendă GDPR de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)
  9. Și nu în ultimul rând, tot în Belgia, unui consilier municipal i-a fost aplicată amenda GDPR în valoare de 5000 euro pentru trimiterea de mesaje electorale fără un temei legal suficient. Adresele de e-mail utilizate nu au fost colectate în acest scop, încălcând astfel articolul 6 (Temei juridic insuficient pentru prelucrare.)

După cum se poate observa, sancțiunile au fost aplicate acestui tip de operatori de date personale, mai ales pentru stabilirea incorectă a temeiurilor de prelucrare, pentru prelucrarea datelor personale în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, pentru informarea insuficientă și necorespunzătoare a persoanei vizate, pentru măsuri tehnice și organizatorice insuficiente pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal, dar și pentru îndeplinirea insuficientă a obligațiilor de notificare privind încălcarea securității datelor personale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a amenzilor a fost aplicată pentru stabilirea incorectă a temeiului de prelucrare sau pentru că temeiul juridic identificat nu a fost suficient, trebuie clar precizat că pentru scopuri de prelucrare cum ar fi depunerea dosarului de candidat la alegeri sau a listelor de susținători, temeiul legal este “interesul public” și/sau “obligația legală” și NU “consimțământul”, iar pentru recrutarea de membri sau de voluntari este “contractul” și NU “consimțământul” sau “interesul legitim”, iar pentru trimiterea de newsletter sau pentru marketing temeiul este “consimțământul” și NU „interesul legitim al operatorului”.

Din dubla perspectivă de specialist în protecția datelor personale și de alegător, am verificat câteva website-uri și conturi de pe rețelele de socializare ale competitorilor electorali (partide parlamentare, dar și neparlamentare, asociații și alianțe politice sau electorale, dar și candidați independenți) și am constatat o serie întreagă de neregularități, unele dintre ele, dacă n-ar fi periculoase pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, ar fi pur și simplu amuzante.

  1. PRIMUL WEBSITE ANALIZAT

  • Prelucrarea datelor personale se face pentru “Scopuri permise”, inducând ideea ca sunt și “scopuri nepermise”
  • Prelucrarea se poate face “în orice alt scop pentru care datele dumneavoastră cu caracter personal ne-au fost furnizate”;
  • “În cazul categoriilor speciale de date, prelucrarea se va face doar dacă pe lângă un temei juridic general de prelucrare a datelor, a fost obținut și consimțământul persoanei vizate.”;
  • “[...] transmitem datele personale către entități contractate de XXX pentru externalizarea unor servicii în cadrul cărora va fi necesară prelucrarea datelor cu caracter personal, precum furnizori de Cloud (Google – GSuite- în cazul membrilor comunităților tematice și locale), servere (GoDaddy), servicii de gestionare/trimitere e-mail (MailChimp, Google – GSuite) [...]”.

  1. AL DOILEA WEBSITE ANALIZAT

  • Contact: “Ne puteți contacta direct și la adresa de email: xxxxxx@gmail.com
  • În cererea de adeziune se colectează excesiv și fară respectarea principiului minimalizării date precum „Locul de muncă (actual)”;“Nivel studii: Elementare/Medii/Postliceale/Superioare/Postuniversitare/Doctorat 󠄶și Competențe lingvistice: Limba maternă/Alte limbi cunoscute”. Scopul și temeiul acestor date nu este clar specificat în nota de informare.
  • "Subsemnatul/a îmi exprim acordul ca datele cu caracter personal precizate în prezenta adeziune să fie stocate și prelucrate de către Partidul xxxxxx pentru realizarea activităților necesare obținerii și menținerii calității mele de membru al acestui partid, în conformitate cu prevederile legale incidente în domeniu (Regulamentul 679/26 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene; Legea nr.190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 679/26 aprilie 2016 - cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 363/28 decembrie 2018 – cu modificările și completările ulterioare).”

 3. AL TREILEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Acest site folosește cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor conform Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și Al Consiliului Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.”
  • Acest partid foloseste o “Fișa de evidență a membrului” pe lângă o cerere de adeziune.
  • Emailul oficial a filialelor partidelor este de forma @yahoo.ro sau @yahoo.com. În cazul utilizării acestor instrumente de comunicare, trebuie făcută o analiza pornind de la politica de confidențialitate a furnizorului, relația contractuală cu acesta, dreptul de proprietate asupra conținutului emailurilor și a atașamentelor, utilizarea datelor pentru microtargetare în scopuri de marketing, profilarea. Nu în ultimul rând trebuie să analizăm dacă nu cumva păstrarea unui email, cu sau fără atașament, în inbox sau sent items, este de fapt o prelucrare și cum majoritatea furnizorilor de "emailuri gratuite" au serverele în SUA, practic trebuie sa documentăm motivele pentru care realizăm transfer extracomunitar de date cu caracter personal ?
  • Webite-ul folosește un total de 58 de cookie-uri pentru multiple scopuri, prezentate într-un limbaj general. Utilizarea efectivă a acestor cookies nu este o problemă de GDPR, condițiile de utilizare trebuie să fie unele specifice și să fie documentat corect temeiul legal.  

  1. AL PATRULEA WEBSITE ANALIZAT

  • “Tipurile de date cu caracter personal care sunt colectate și prelucrate cu privire la membrii și foști membri includ: nume, prenume, adresă, CNP, data nașterii, număr telefon, adresă de e-mail, act de identitate (serie și număr), sex, naționalitate, stare civilă, copii (număr și vârstă), religie, statut social, permis de conducere, venituri familiale lunare, date privind activitatea socio-profesională (studii, calificări/diplomă, angajator, ocupația, profesia), competențe lingvistice, opțiuni politice, domenii de interes, hobby-uri, apartenență la alte organizații, semnătura.” (prelucrare excesivă evidentă, fără respectarea principiului minimalizării)
  • Site-ul este pe platforma Wordpress. Website-urile construite pe platforma open source de tip Wordpress au în componență module compatibile cu această platformă, furnizate de firme terțe care de cele mai multe ori nu oferă garanții de securitate contractuale. Wordpress este una din cele mai răspândite structuri open-source, folosită în acest moment, în lume. Se estimează că în acest moment peste 33% din website-urile existente folosesc această tehnologie. Folosirea pe scara largă și gratuită a acestei platforme aduce numeroase avantaje din punct de vedere a multitudinii de module software care pot fi folosite pe această infrastructură, precum și a actualizării și optimizării acestora de către numeroși utilizatori entuziaști. Cu toată popularitatea sa, Wordpress prezintă numeroase vulnerabilități care pot fi exploatate de către persoanele răuvoitoare, care pot duce la distrugerea informațiilor sau la folosirea frauduloasă a acestora. Cele mai multe vulnerabilități apar din neglijența utilizatorilor și din încrederea excesivă a administratorilor în setările de securitate implicite ale Wordpress.

 

 

 5. AL CINCILEA WEBSITE ANALIZAT

 

 6. AL ȘASELEA WEBSITE ANALIZAT

  • Se remarcă o confuzie între “Politica de confidențialitateși Politica privind utilizarea cookie-urilor care, în acest caz, “este concepută pentru a vă informa în legătură cu practicile noastre în ceea ce privește colectarea de informații de la dvs. atunci când vizitați site-ul nostru, prin intermediul cookie-urilor și a altor tehnologii de urmărire, însă cu respectarea dreptului dvs. la protecția datelor cu caracter personal care vă privesc. Pentru mai multe detalii da click aici.”;
  • “Aveți dreptul să depuneți o plângere la autoritatea de protecție a datelor, dacă aveți îngrijorări cu privire la modul în care prelucram datele dvs. personale.”
  • AVERTIZARE! Vă rugăm să vă exersați cu înțelepciune drepturile și să rețineți că abuzul de drepturi vă poate atrage răspunderea.
  • Cookie-uri non-necesare prebifate pe “Activat

 

 

  1. AL ȘAPTELEA WEBSITE ANALIZAT

  •  “Site nesecurizat”. Secure Hypertext Transfer Protocol - HTTPS) care este un protocol de comunicație GRATUIT, destinat transferului de informație criptată prin intermediul internetului.
  • Conexiunea la acest site nu este sigură”;
  • 14 cookie-uri în uz.

 

 8. AL OPTULEA WEBSITE ANALIZAT

  • Datele personale sunt prelucrate pentru mai multe scopuri enunțate printre care și „Marketing și relații publice, pe baza consimțământului dumneavoastră, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Regulamentul GDPR: pentru analiza comportamentului și monitorizarea traficului se analizează date cum ar fi: sistemul de operare al dispozitivului, browser-ul și setarile lui, informații stocate în cookie-uri, adresa IP, localizarea geografică a dispozitivului. Acestea din urma sunt date colectate și gestionate de terți, cum ar fi Google, Facebook etc. și nu pot fi folosite la identificarea dumneavoastră;
  • “Cu toate acestea, ww.xxx.ro folosește măsuri de securitate a site-ului în conformitate cu cele mai bune practici pentru a proteja site-ul web, e-mailurile și listele de corespondență.”;
  • Cookie-uri “Non-Necesare” prebifate pe “Activate”.

 

9. Următorul exemplu se referă la o comunicare electorală de la un candidat către 100.000 de persoane.  În acest caz, pornim de la prezumția că în această bază de date au fost incluse doar persoane care și-au dat consimțământul în cunoștință de cauză pentru ca datele personale (numele și adresa poștală) să fie utilizat în acest scop specific.

Nu există nici o informație referitoare la legalitatea prelucrării, nu se menționează sursa datelor și, având în vedere că această prelucrare de date cu caracter personal se poate face doar în baza consimțământului, trebuie să fie oferită o modalitate ca persoana să poată să își retragă consimțământul.

  1. BONUS

Chiar dacă nu se încadrează în tema articolului, nu puteam trece cu vederea o adevărată “perlă” în materie de protecția datelor personale de pe site-ul unei primării, unde persoana vizată poate dezactiva politica de confidențialitate dacă ceva nu-i place.


ANALIZA NOTELOR DE INFORMARE PRIVIND TRANSPARENȚA PRELUCRĂRII

În ceea ce privește drepturile persoanelor vizate, în Notele de informare a persoanei vizate sau în Politicile de confidențialitate pe care le-am identificat și le-am putut analiza, sunt menționate toate drepturile de care beneficiază persoana vizată, fără a se personaliza însă, iar aici menționăm includerea dreptului la portabilitatea datelor, care în cazul listelor de susținători, spre exemplu, nu poate fi exercitat de persoana vizată, deoarece poate fi susținut doar un singur candidat și nu se pot transmite datele către alt operator (alt partid / candidat).

De asemenea, nu am identificat peste tot precizarea dreptului de retragere a consimțământului, acolo unde s-au declarat prelucrări de date personale pe bază de consimțământ sau am găsit o precizare scurtă ca se poate retrage acordul, dar fără a se preciza clar cum se poate face sau, unde s-a precizat cum se poate retrage consimțământul, aceasta retragere se putea face mult mai greu și mai dificil pentru persoana vizată decât s-a făcut acordarea acestuia (spre exemplu, am întâlnit acord solicitat / dat printr-un simplu click, în timp ce retragerea este posibilă doar printr-o cerere depusă la sediul operatorului).

Din analiza făcută a rezultat că operatorii nu își îndeplinesc în mod corespunzător obligațiile care le revin conform prevederilor Regulamentului 679/2016, în sensul în care cel puțin lipsa datelor de contact ale Responsabilului cu protecția datelor personal sugerează ca acesta n-ar exista, dreptul la informare al persoanelor vizate nu este respectat corespunzător, datele personale prelucrate nu sunt securizate corespunzător (site-uri găzduite în afara UE și chiar a Europei, adrese de e-mail oficiale pe yahoo sau gmail, casete de colectare a consimțământului prebifate pe acceptare sau care lipsesc complet, cookies-uri ne esențiale prebifate pe acceptare, scopuri de prelucrare negranulate și necorelate cu temeiurile prelucrării, limbaj neclar, ambiguu și plin de generalități sau de pronume nehotărâte, termene de stocare neprecizate sau precizate neclar și în termeni generali, date colectate excesiv și prelucrate ulterior în scopuri incompatibile cu scopurile inițiale sau lipsesc precizările legate de eventuale acorduri / contracte de confidențialitate ale salariaților / persoanelor împuternicite de operator care prelucrează datele persoanelor vizate etc.).

CONCLUZII

Dacă ar fi să ne oprim doar asupra câtorva aspecte, acest articol evidențiază următoarele concluzii:

  • superficialitatea operatorilor care prelucrează date cu caracter personal în perioada campaniei electorale desfășurată în România în perioada august-septembrie 2020;
  • lipsa atenției față de prevederile și principiile GDPR;
  • informările persoanelor vizate sunt făcute în grabă, după “șabloane” și de multe ori limbajul folosit în întocmirea acestora este neadecvat, plin de generalități și, în multe situații, este neadaptat persoanelor vizate, necunoscătoare;
  • încă se face confuzie între temeiurile de prelucrare (obligație legală vs. interes legitim vs. consimțământ);
  • nu s-a înțeles că temeiul consimțământului este singurul care nu poate fi asociat cu alte temeiuri pentru același scop și în cele mai multe cazuri este viciat;
  • operatorii nu respectă structura art. 13 sau 14 și se fac confuzii între prelucrarea datelor colectate direct de la persoana vizată sau din alte surse;
  • din punct de vedere tehnic pot spune că operatorii nu și-au adaptat instrumentele folosite în campaniile electorale (pagina web, pagina pe rețelele de socializare) pentru a respecta principiile acestui regulament;
  • lipsa certificatelor de securitate (https);
  • stocări în afara UE sau utilizarea serviciilor de e-mail sau newsletter care presupun stocarea în afara UE;
  • utilizări excesive de cookies-uri care nu pot fi controlate de vizitatori.

RECOMANDARI

Chiar dacă DPO-ul este captiv între obligațiile legale impuse de legile organice și principiile și obligațiile GDPR, există, în opinia mea, o rețetă pentru a asigura un echilibru între toate aceste reglementări:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astăzi poate să consilieze și să ghideze organizația în respectarea GDPR și păstrarea acestui echilibru cu obligațiile legale și interesele publice ale partidului.
  2. Respectarea celor șapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie să devină o realitate, trebuie să fie implementate în orice fel de procedură, ca niște filtre care trebuie aplicate înainte de a lansa orice tip de document.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte ușor să investim în această informare prealabilă și să obținem, practic, o implicare și motivarea acestor persoane, pentru că, în fond, toate aceste proceduri restrictive sunt în interesul lor, al protecției datelor lor cu caracter personal. Aceste informări trebuie să fie formulate într-un limbaj accesibil.
  4. Instruirea persoanelor, obținerea de garanții, implementarea de măsuri tehnice și organizatorice.  Trebuie să fim foarte atenți atunci când datele alegătorilor sunt prelucrate de către împuterniciții noștri. Ca operatori trebuie să ne asigurăm că sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice de protecție și securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, dacă este excesiv) și identificarea unor metode mai puțin intruzive de prelucrare a datelor personale, fără a crește birocrația. Să nu uităm că DPO-ul este cel care poate evalua dacă discutăm de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie să încercăm să limităm înscrisurile, astfel încât să nu creștem birocrația doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai ușor dacă principiul minimizării ar fi respectat întocmai și pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, românii, companiile românești, instituțiile statului am ridicat birocrația aproape la nivel de tradiție. Nu tot ce e mult e și bun, un singur document bine întocmit și cu responsabilitate mă protejează la fel de bine ca zece documente pline de date personale  nefolositoare, dar colectate pe sistemul „să fie”.

Concluzionez că această rețeta nu se aplică exclusiv în această perioadă electorală, cele cinci recomandări fiind aplicabile oricărei organizații care își propune să își adapteze cultura organizațională și să îmbrățișeze principiile GDPR. Recomand tuturor formațiunilor politice și candidaților independenți sa folosească puținul timp rămas din aceasta campanie și să repare aceste erori de exprimare sau de configurare tehnică, demonstrând astfel că respectă în mod real principiile GDPR și drepturile persoanelor vizate.

 

 

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai importanta lectie pe care companiile, dar si specialistii in protectia datelor personale, au invatat-o in aceasta perioada?

Editorial

Vizualizari: 9745

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cei doi ani care au trecut de la implementarea GDPR nu au reprezentat pentru noi doar provocari, ci au introdus si oportunitati de a invata lectii valoroase. Am intrebat specialisti precum Bogdan Manolea, Serban Popa, Ralucai Puscas, Stefan Iancu, Roxanei Mitroi sau Marius Dumitrescu despre aceste lectii pe care companiile, dar si specialistii in protectia datelor personale, le-au invatat in aceasta perioada si va invitam sa cititi ce ne-au raspuns.

Din perspectiva lui Bogdan Manolea, legal expert, “pentru firmele care chiar doresc sa fie compliant cu GDPR si le pasa de datele personale ale clientilor sau utilizatorilor, lectia principala este ca e un proces mult mai anevoios si mai de durata (pentru mentinerea conformitatii), mai ales daca business-ul este intr-o zona in care trebuie sa fii extrem de flexibil”.

Serban Popa, consultant GDPR la Unity Solutions, declara ca “e greu de spus pentru altii, dar, in privinta mea, am invatat si am repetat: nimeni nu este matur in acest domeniu; trebuie sa analizam punctual in functie de situatie si sa adaptam in functie de risc, de costul investitiei dar, mai ales, cu gandul primar ca protectia persoanei vizate este pe primul loc”.

In opinia Ralucai Puscas, avocat asociat la Filip & Company, “GDPR a educat consumatorii si populatia in general, astfel incat acum persoanele sunt mult mai atente la modul in care companiile le prelucreaza datele. Amenzile au jucat un rol important si exista un proces continuu de invatare pe baza spetelor care apar si a reactiei autoritatilor din spatiul UE. Ne putem astepta deci, ca aspectele legate de privacy sa fie analizate din ce in ce mai indeaproape de consumatori atunci cand instaleaza aplicatii pe telefoane mobile sau utilizeaza diverse produse digitale, conformitatea cu GDPR putand deveni chiar un diferentiator de business pentru companii”.

Specialistul mai adauga: “Alte invataminte pot fi desprinse daca ne uitam la motivele pentru care autoritatea din Romania, dar si cele la nivel european, au aplicat sanctiuni pana acum, intre acestea aparand in mod recurent neimplementarea masurilor tehnice si organizatorice adecvate, care sa asigure securitatea datelor cu caracter personal, lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrarii ori nerespectarea drepturilor persoanelor vizate. Acestea sunt doar exemple si poate, din perspectiva companiilor, o buna ocazie de a reverifica modul in care au fost implementate anumite cerinte, in cadrul programului de conformitate in derulare”.

 Stefan Iancu, consultant GDPR in cadrul companiei iPrivacy, afirma ca: “Cea mai importanta lectie care trebuie invatata este aceea ca asigurarea conformarii trebuie sa aiba ca scop foarte clar protejarea persoanele fizice – nu se rezuma la formalitati, proceduri si documente, este un efort de echipa – ca responsabilitatea apartine fiecarui membru al organizatiei si ca protectia datelor trebuie sa devina cat mai curand o parte importanta a culturii organizationale a fiecarui operator. Si ca de obicei, seriozitatea cu care este tratata protectia datelor personale in organizatie este egala cu tonul, mesajul, pe care il da top managementul”.

 Din punctul de vedere al Roxanei Mitroi, avocat in cadrul bpv GRIGORESCU STEFANICA, “probabil ca una dintre cele mai importante lectii pe care jucatorii in domeniu au aflat-o a fost aceea ca fiecare caz in parte are specificul sau si trebuie tratat cu atentie sporita. Este cert faptul ca documente cu aplicabilitate generala nu pot cuprinde aspectele specifice fiecarui domeniu in parte si nu pot acorda o protectie sporita business-ului, de aceea mereu se recomanda o analiza particulara asupra activitatii fiecarei companii in parte, cartografierea fluxurilor de date si a proceselor, identificarea gap-urilor existente, ca abia apoi sa se recurga la redactarea politicilor si documentelor necesare si la implementarea efectiva a acestora. In orice caz, recomandarea noastra mereu a fost aceea de a trata in mod individual si distinct activitatile de prelucrare si de a analiza de la caz la caz gradul de conformare a fiecarei entitati implicate in proces”.

Marius Dumitrescu, specialist GDPR, constata ca, “in ultimele luni, de cand a fost recunoscuta oficial pandemia Covid -19, s-a vorbit despre GDPR mai mult decat in toata perioada de cand a intrat in vigoare Regulamentul UE 679/2016 si este trist ca a fost nevoie de acest Coronavirus ca sa-i acordam atentia pe care o merita.

Societatea in care traim s-a schimbat, fiind supusa la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea care a obligat societatea noastra sa se adapteze si sa se maturizeze fortat, facand, in primul rand, un salt mare catre digitalizare. Vorbim astazi mai mult ca niciodata despre tele-munca, tele-medicina, tele-educatie si, mai ales, despre stirile false.

Trebuie sa realizam si ca toata aceasta digitalizare, pe repede inainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-as dori sa fim constienti inca de la inceput.

Nu cred ca suntem pregatiti inca sa imbratisam digitalizarea si sa ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. In urma recomandarilor autoritatilor din Romania, mai multe companii au decis sa accepte, de pe o zi pe alta, ca angajatii sa lucreze de acasa. Din punct de vedere legal eram pregatiti, legislatia romana avea prevederi clare privind tele-munca si cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act aditional la contractul de munca, pentru a indeplini aceasta formalitate birocratica. Foarte putine firme au investit in securizarea echipamentelor si a cailor de comunicare, alegand deseori solutiile cele mai rapide si ieftine, utilizand de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajatilor.

Revenind la domeniul protectiei datelor, chiar daca DPO-ul este captiv intre obligatiile legale impuse de legile organice, care pot limita drepturile persoanelor si principiile si obligatiile GDPR, exista, in opinia mea, o reteta pentru a asigura un echilibru intre toate aceste reglementari:

  1. Implicarea DPO-ului. El este specialistul care astazi poate sa consilieze si sa ghideze organizatia in respectarea GDPR si pastrarea acestui echilibru cu obligatiile legale si interesele comerciale.
  2. Respectarea celor sapte principii fundamentale ale GDPR. Aceste principii trebuie sa devina o realitate, trebuie sa fie implementate in orice fel de procedura, ca niste filtre care trebuie aplicate inainte de a lansa orice tip de document, orice fel de procedura.
  3. Informarea persoanelor vizate. Este foarte usor sa investim in aceasta informare prealabila si sa obtinem, practic, o implicare si motivarea acestor persoane, pentru ca, in fond, toate aceste proceduri restrictive sunt in interesul lor, al protectiei datelor lor cu caracter personal.
  4. Instruirea persoanelor si obtinerea de garantii adecvate. Trebuie sa fim foarte atenti atunci cand datele angajatilor nostri, sau datele clientilor nostri, datele vizitatorilor nostri sunt prelucrate de catre imputernicitii nostri ca operatori si sa ne asiguram ca sunt implementate masuri tehnice si organizatorice de protectie si securitate a acestor date personale pe tot procesul de prelucrare.
  5. Evaluarea nivelului de prelucrare a datelor (de exemplu, daca este excesiv) si identificarea unor metode mai putin intruzive de prelucrare a datelor personale, fara a creste birocratia. Sa nu uitam ca DPO-ul este cel care poate evalua daca discutam de un nivel excesiv de prelucrare a datelor, trebuie sa incercam sa limitam inscrisurile, astfel incat sa nu crestem birocratia doar de dragul de a ne acoperi cu documente justificative privind respectarea acestei legi. Respectarea tuturor celorlalte principii GDPR s-ar face mult mai usor daca principiul minimizarii ar fi respectat intocmai si pun accent mai ales pe acest lucru, deoarece noi, romanii, companiile romanesti, institutiile statului am ridicat birocratia aproape la nivel de traditie. Nu tot ce e mult e si bun, un singur document bine intocmit si cu responsabilitate ma protejeaza la fel de bine ca zece documente pline de date personale nefolositoare, dar colectate pe sistemul <<sa fie>>.”

Marius Dumitrescu concluzioneaza ca aceasta reteta nu se aplica exclusiv in aceasta perioada de pandemie, cele cinci recomandari fiind aplicabile oricarei organizatii care isi propune in urmatorul an sa isi adapteze cultura organizationala si sa imbratiseze principiile GDPR.

INTRA ACUM în grupul WhatsApp "Comunitatea Dpo-NET.ro"!


Iți plac articolele dpo-NET.ro? Poți fi la curent cu toate aceste noutăți dacă ne urmărești zilnic pe paginile noastre de LinkedIn sau Facebook. 


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe DPO-NET.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe DPO-NET.RO, vă rugăm să ne contactati.

Care a fost cea mai mare provocare a companiilor in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR?

Specialistii in protectia datelor au fost cei care au lucrat alaturi de organizatii in procesul de obtinere si mentinere a conformitatii GDPR. Am vrut sa stim care a […]

Care a fost cea mai mare provocare, în ultimii doi ani, pentru specialistii in protectia datelor personale?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

PECB semnează un parteneriat cu NeoPrivacy România și lansează cursurile recunoscute internațional

PECB Group Inc. Canada a anunțat semnarea un nou acord de parteneriat cu NeoPrivacy România, pentru a distribui cursuri de formare PECB, recunoscute internațional. „Suntem foarte încântați de […]

Ce am învățat în primii 2 ani de GDPR în România?

Data de 25 mai 2020 a marcat 2 ani de la implementarea regulamentului GDPR in Uniunea Europeana. Au fost doi ani plini de schimbari, atat pentru utilizatori, cat […]

Normele GDPR nu împiedică măsurile luate împotriva pandemiei Covid-19

În cadrul celei de-a 30-a sesiuni plenare, EDPB a adoptat o declarație privind drepturile persoanelor vizate în contextul actual epidemiologic al stării de urgență sau alertă din statele […]

A măsura sau a nu măsura temperatura? Aceasta este întrebarea …

Mare agitație în aceasta frumoasă dimineață de 15 mai 2020. Au fost publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne măsurile de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata […]

Specialiștii în protecția datelor personale sar în ajutorul cadrelor didactice implicate în învățământul on-line

Un grup de patru specialiști în domeniul protecției datelor, autorii volumului GDPR Aplicat, vin în sprijinul celor interesați și implicați direct în procesul de învățământ on-line în România […]

Alexandru Luca: În acest context, digitalizarea nu este o noutate, este mai mult o oportunitate

Alexandru Luca, în prezent Mobile Division Manager – Cybersecurity BU in cadrul comapaniei certSIGN, are o experiență de peste 15 ani în domeniul IT&C, asumându-și roluri cheie în […]

La ce clauze contractuale vom fi mai atenți de acum în colo ?

Epidemiile, la fel ca războaiele, reprezintă situații care ne găsesc întotdeauna nepregătiți pentru a gestiona efectele complexe ale acestora. Consecința de lungă durată a acestora, după impactul psiho-emoțional, […]

Publicitatea declarației de căsătorie și respectarea principiilor GDPR

Scrieți pe Google „publicație starea civilă”, selectați modul „imagini” și observați rezultatul…Poate chiar vă regăsiți numele pe internet, alături de soțul/soția de atunci sau (încă) din prezent. Ne […]

GDPR se aplică și în timpul pandemiei COVID-19

GDPR se aplică chiar dacă pe timp de pandemie operatorilor de telefonie mobilă le-a fost solicitat de autorități să comunice anumite date pentru a ajuta la reducerea răspândirii […]

Pandemia Covid-19 a impus maturizarea forțată a societății românești

Nimic nu va mai fi ca înainte. Societatea în care trăim s-a schimbat deja, fiind supusă la unul din cele mai dificile teste de stres. Frica este cea […]

Hai să facem împreună analiza unei tentative de phishing

Cred că nu ne preocupă îndeajuns de mult o realitate infracțională care capătă proporții sub ochii noștri, fără a sesiza impactul pe care îl are asupra vieților noastre […]

Fenomenul FAKENEWS pierdut de sub control. „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”

Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, „Spălați-vă mâinile, nu creierele!”. Acesta a fost și momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România […]

Participa la DPO TOOLS Workshop – 23 / 24 Martie 2020 – „Mobilitatea, o provocare pentru aplicarea GDPR”

La nivelul dispozitivelor mobile, au aparut in ultima perioada noi variante de atacuri informatice menite de a extrage informatii cu caracter personal cunoscute sub forma furtului de identitate […]

Trevor Hughes, CEO IAPP: „În domeniul protecției datelor, avem o nouă profesie hibridizată”

Participând la cea de-a 13-a ediție a Conferinței pentru informatică, confidențialitate și protecția datelor (CPDP2020), desfășurată la Bruxelles în perioada 22-24 ianuarie 2020, Trevor Hughes, Președintele Asociației Internaționale […]

MODELE SI FORMULARE GDPR – O nouă carte în webshop-ul dpo-NET.ro

O nouă lucrare de mare interes a fost adaugată în webshop-ul dpo-NET.ro, fiind o contributie a membrilor Centrului de cercetare pentru protectia datelor, constituit in cadrul Universitatii de […]

Nicolae Ploeșteanu: „Consider că fiecare practician trebuie să aibă această carte”

In domeniul protecției datelor în România, anul 2020 a debutat cu lansarea pe piață a acestui volum, intituat „GDPR Aplicat. Instrumente de lucru pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016”, […]

Despre AUDIT în contextul GDPR

O scurtă definiție AUDIT – Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard. În funcție de standard […]

Ce planuri ți-ai făcut pentru 2020 în privința protecției datelor?

La începutul noului an mulți dintre noi ne facem planuri pentru a ne îndepărta de obiceiurile proaste sau pentru a finaliza proiecte începute în anul precedent. Dar câți […]